E-Guvernare

Motto: ”Obstacolele ce împiedică dorința, devin elanuri ce te împing spre împlinire”. (William Shakespeare)

E-Guvernare

Capitolul 1. Guvernarea electronică în administrația publică din România

Administrația publică din România se află într-un proces de transformare, atât în plan central cât și la nivel local. Rezultatele eforturilor depuse în această direcție s-au materializat în numeroase propuneri legislative, modificări structurale și organizatorice, eforturi depuse în gestionarea resurselor comunităților publice locale etc.

Pachetul de reforme al administrației, concretizat în actele normative care reglementează funcționarea administrației publice locale din România a produs efecte prin asumarea răspunderii guvernamentale de susținere a reformei din administrație. Administrația publică românească se confruntă însă cu unele disfuncționalități în ceea ce privește managementul serviciilor și resurselor (umane, financiare), al achizițiilor, al comunicării și apropierii de cetățeni.

Pe termen mediu, prioritățile în domeniul reformei administrației publice sunt direcționate spre descentralizarea administrativă, modernizarea administrației publice, absorbția fondurilor structurale, profesionalizarea funcției publice și creșterea calității serviciilor publice din România. Dezvoltarea capacității instituționale prin managementul resurselor umane, asigurarea unui sistem decizional prin introducerea managementului de tip strategic integrat, adoptarea instrumentelor de management strategic și operațional în procesul de fundamentare a deciziilor reprezintă obiective ale reformei administrației publice din România .

Capitolul 2. Despre e-Guvernare

2.1. E-Guvernare – concept și forme

Ca urmare a evoluției tehnologiei informației, au început să își facă apariția preocupările instituțiilor guvernamentale cu privire la automatizarea fluxurilor activităților pe care acestea le realizează. În acest fel, a luat naștere conceptul de e-government.

Din ce în ce mai multe țări au adoptat conceptul de e-government ca urmare a dezvoltării tehnologiei informației. Astfel, primele țări au fost S.U.A., Anglia, Irlanda, Franța și Canada.

În primul rând, este important de precizat faptul că e-Guvernarea reprezintă în prezent marea provocare a Europei, fiind un domeniu aflat în plină dezvoltare. În cadrul Strategiei Comunitare de Orientare pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană a pus accentul pe oferirea unor servicii publice eficiente și efective, în particular pe e-Guvernare, e-Learning și e-Health, acestea având au un impact semnificativ asupra creșterii economice și facilitarea efectivă a accesului cetățenilor la servicii.

Totodată, guvernarea electronică a cunosut în ultimii ani o evoluție exponențială la nivel global și în special în Europa, fapt confirmat de:

- numărul din ce în ce mai mare al cetățenilor care participă la dezbateri online;

- rolul central al Internetului ca sursă de informații publice;

- numărul mare de servicii publice oferite on-line;

- strategiile de dezvolare în domeniu, cum ar fi inițiativa eEurope la nivelul Uniunii Europene.

Cu toate acestea, înclinația cetățenilor spre a utiliza în continuare canalele tradiționale de comunicare (telefon, prezența la ghișeu sau e-mail) cu instituțiile statului se menține într-un procent foarte ridicat, atât la nivelul României cât și la nivel european. Mărturie în acest sens stau chiar statisticile puse la dispoziție de Eurostat (The statistical office of the European Union). Astfel, în anul 2009, în medie doar 28% din cetățenii Europei au consultat site-urile instituțiilor publice, un procent foarte mic în comparație cu sumele uriașe investite în aceste tipuri de sisteme informatice.

Progresul în domeniul e-Guvernării este influiențat de mai multți factori printre care trebuie amintiți în primul rând: conectivitatea și infrastructura tehnologică; viziunea de e-Guvernare, care să conțină obiective și strategii eficiente de dezvoltare; mediul legal și de afaceri; educația și instruirea; resurse financiare adecvate.

1) Lițan Daniela-Elena, Sisteme informatice de tip e-government sau guvernarea electronică: între prezent și viitor, Editura Matrix Rom, București, 2013;

2) OCDE, Imperativele E-Guvernării, Editura Aisteda, București, 2004, p. 24.

3) Popa Adina Simona, Blidișel Rodica Gabriela, Georgevici Gabriela Felicia, E-Guvernare: ghid pentru administrația publică locală, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2011;

4) www.e-guvernare.ro.