Tranzacțiile titlurilor de stat

INTRODUCERE

Primele tranzacţii cu titluri de stat au fost încheiate încă din anul 1867, iar în anul 1933 se aflau înscrise la Bursa din Bucureşti 56 de societăţi pe acţiuni şi 77 de categorii de rente şi obligaţiuni de stat. În perioada 1948-1990, aceste instrumente de economisire pentru populaţie au dispărut. De-abia în 1999, Ministerul Finanţelor a început lansarea certificatelor de trezorerie către populaţie. Acestea erau puse în vânzare prin ghişeele trezoreriei şi aveau perioada de scadenţă la trei, respectiv şase luni.

Titlurile de stat reprezinta obligatiuni care atesta datoria publica si reprezinta imprumuturi ale statului in moneda nationala ori in valuta, pe termen scurt, mediu si lung.

Riscurile pe care le presupun aceste titluri de stat sunt foarte scazute, aproape egale cu zero - deoarece statul nu poate da faliment -, cu un randament putin mai ridicat decat rata inflatiei.

Exista doua categorii de titluri de stat: pe termen scurt si pe termen lung sau mediu de tip benchmark.

• Titlurile de stat pe termen scurt sunt certificate de trezorerie cu discount, cu scandeta pana la 1 an. Certificatele de trezorerie cu discount sunt titluri de stat fara cupon de dobanda, care se cumpara de investitor la un pret mai mic decat valoare nominala, urmand ca la scadenta sa incaseze valoarea nominala, potrivit informatiilor din Ghidul Investitorului in titluri de stat publicat pe site-ul Ministerului de Finante.

• Titlurile de stat pe termen mediu sau lung sunt obligatiuni de stat cu o scadenta de peste 1 an, vandute la valoarea nominala, cu discount sau prima si prin care Statul plateste anual o dobanda, conform conditiilor din prospectul de emisiune.

In cazul titlurilor de tip benchmark, valoarea nominala a seriei de titluri emise si aflate in circulatie poate fi majorata ulterior de catre emitent prin redeschideri ulterioare, in conditiile mentinerii caracteristicilor initiale ale emisiunii.

O persoană fizică sau juridică, ce doreşte să cumpere sau să vândă pe bursă un titlu de stat, poate face asta cu ajutorul unei case de brokeraj. Prin această casă el poate emite către bursă un ordin de vânzare sau de cumpărare.

Valoarea de cumpărare a unui titlu de stat, cu dobândă anuală de 10-11%, este de 9.000 de lei. Practic, diferenţa dintre valoarea nominală a titlului şi valoarea de cumpărare reprezintă dobânda oferită de stat. Iar la maturitate, în acest caz, de un an, titlul va avea valoarea de 10.000 de lei.

De la bursă se poate cumpăra minimum un titlu de stat. Iar acesta poate fi transformat în bani oricând. Valoarea titlului de stat ar trebui să crească pe măsură ce el se apropie de maturitate.

Titlurile de stat de pe bursă nu sunt vândute direct de Ministerul Finanţelor, ci de liderii primari, un număr de 12 bănci. Ele pot vinde titlurile cumpărate de la Ministerul Finanţelor. Practic, bursa are rolul de piaţă secundară pentru titlurile de stat. Menţionăm că şi până acum persoanele fizice puteau cumpăra titluri de stat, dar prin intermediul unei bănci. Practic, listarea la bursă face ca vânzarea acestor titluri să se poată realiza mult mai repede înainte de maturitatea lor. Listarea titlurilor pe piaţa de capital înseamnă că poţi să vinzi imediat dacă ordinul e perfectat chiar în aceeaşi şedinţă. Adică mult mai repede decât în piaţa bancară.

TRANZACTIONAREA TITLURILOR DE STAT

Tipologia titlurilor de stat este:

Titlu de stat – instrument financiar care atesta datoria publica sub forma de bonuri, certificate de trezorerie, inclusiv certificate de trezorerie pentru populatie nerascumparate la scadenta si transformate in certificate de depozit sau alte instrumente financiare constituind imprumuturi ale statului in moneda nationala sau in valuta, pe termen scurt, mediu si lung.

Titluri de stat pe termen mediu si lung – obligatiuni de stat cu o scadenta de peste 1 an si maxim 5 ani de la emisiune, conform clauzelor imprumutului de stat.

Titlu de stat cu dobanda – titlu de stat care are o valoare nominala la care se plateste o dobanda stabilita, la date specificate, ele pot fi:

• cu dobanda fixa care:

- de tip benchmark (referinta) – rata cuponului este stabilita anterior lansarii acestora, mentionata in prospectul de emsiune;

- permit redeschideri cu aceleasi caracteristici cu emisiunea initiala (ISIN, rata cuponului, data platii cuponului, data scadentei);

- data redeschiderii este data la care se mareste valoarea nominala totala a seriei respective de titluri de stat;

- cuponul se plateste anual – data cuponului fiind o data standard stabilita in prospectul de emisiune

• cu dobanda indexata cu indicele preturilor de consum

Titlu de stat cu discount - titlu de stat fara cupon de dobanda, care este vandut la o valoare mai mica decat valoarea sa nominala.

Termenii utilizati pentru titlurile de stat sunt:

Data de emisiune - data de la care incepe sa se acumuleze dobanda corespunzatoare primului cupon pentru o obligatiune sau titlu de stat (data la care a fost emis titlul de stat).