II. INTRODUCERE
Nu este nici o noutate faptul că patologia cancerului reprezintă o cauză principală de morbiditate și mortalitate, cu aproximativ 1,7 milioane de cazuri de cancer nou diagnosticate și aproximativ 600.000 de decese cauzate de cancer anual. [2]
De asemenea, este important de menționat faptul că statisticile prezentate mai sus pot fi subestimate, deoarece multe dintre patologiile de cancer se dezvoltă pe parcursul a mai multor ani, dar sunt diagnosticate concret într-un stadiu avansat al bolii.
Există numeroase studii epidemiologice și de sănătate a muncii care susțin influența factorilor stilului de viață și a expunerii la anumiți agenți cancerigeni în dezvoltarea patologiei oncologice.
În acest sens, există estimări precum că un procent de 15% până la 20% din categoriile de cancer sunt provocate de agenți infecțioși, un procent de 20% până la 30% sunt provocate de consumul de tutun și un procent de 30% până la 35% sunt asociate stilului alimentar, activității fizice și echilibrului energetic deficitare. [2]
Tratamentele tradiționale utilizate în mod obișnuit, pe scară largă, pentru patologia oncologică, incluzând chirurgia, radioterapia sau chimioterapia prezintă toate propriile limitări.
Spre exemplu, agenții chimioterapeutici prezintă o toxicitate nespecifică asupra celulelor normale ale corpului. Mai mult decât atât, în unele cazuri, chimioterapia poate duce la formarea de celule multirezistente.
Tocmai din cauza complicațiilor pe care chimioterapia le poate produce, oamenii de știință s-au concentrat mai mult pe cercetarea potențialului de utilizare a bacteriilor și a produselor lor, pentru a crea noi medicamente în sensul tratării cancerului, cu o toxicitate scăzută sau fără nici un efect secundar asupra celulelor normale ale organismului uman. [1]
În terapia bacteriilor a fost utilizată ingineria genetică, ceea ce a condus la o eficacitate mult mai mare, cu efecte secundare minime.
Unele dintre speciile bateriene nepatogene modificate genetic prezintă mai mult succes, datorită selectivității lor pentru celulele canceroase și, implicit, datorită toxicității minime pe care o prezintă asupra celulelor normale.
Celulele metastatice pot modifica celulele gazdă, pot inhiba mecanismele de creștere normală a celulelor și, de asemenea, pot crește rata de dezvoltare a clonelor celulare care produc neoplasm.
În acest fel, tratamentul cancerului include introducerea apoptozei și scăderea sau inhibarea proliferării celulelor tumorale. În acest sens, au fost identificate mai multe tulpini bacteriene ce au potențial oncolitic natural de a pătrunde, invada și coloniza în tumoare. [1]
În următoarele capitole voi prezenta informații legate de bacterioterapia utilizată în patologia onclogică, încă de la începuturile sale și până în prezent, informații bazate pe studii ale oamenilor de specialitate și pe rezultatele obținute de aceștia în urma utilizării terapiei cu microorgansime.
[1] M. F. Klaudia Łukasiewicz, „Microorganisms in the Treatment of Cancer: Advantages and Limitations,” 2018 2 27. [Interactiv]. Available: https://www.hindawi.com/journals/jir/2018/2397808/. [Accesat 17 5 2021].
[2] R. M. B. S. Bhatt AP, „The role of the microbiome in cancer development and therapy,” 2017 5 8. [Interactiv]. Available: https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.3322/caac.21398. [Accesat 17 5 2021].
[3] M. C. D. O. e. a. Chwanrow K. Baban, „Bacteria as vectors for gene therapy of cancer,” 1 11 2010. [Interactiv]. Available: https://doi.org/10.4161/bbug.1.6.13146. [Accesat 17 5 2021].
[4] M. F. S. W. Dino Kocijancic, „Bacteria in Cancer Therapy: Renaissance of an Old Concept,” 8 3 2016. [Interactiv]. Available: https://www.hindawi.com/journals/ijmicro/2016/8451728/. [Accesat 17 5 2021].
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.