Sistemul Osos

Aparatul locomotor este alcatuit din articulatii, oase si muschi. Oasele si muschii formeaza doua sisteme: sistemul muscular si sistemul osos.

Sistemul osos alcatuieste scheletul care este format din oase si inceieturi si este structura de baza ce sustine corpul uman. Oasele ofera un suport rigid testuturilor moi ale corpului si formeaza parghii ce se misca cu ajutorul contractiilor musculare. -mandibula 2. Scheletul trunchiului (coloana vertebrala - 33-34 vertebre -zona cervicala (7 vertebre) -zona toracica (15 vertebre) -zona lombara (5 vertebre) -zona sacrala (5 vertebre) -zona coccigenala (3-4 vertebre) - z. toracica a c. v. impreuna cu sternul un unghi intrasternal.

3. Scheletul membrelor (membrelor superioare - clavicula - omoplat (scapula) - humerus - radius - cubitus (ulna) - 8 carpiene - multangulum - trapezoideum - schapoideum - lunatum - hamatum - capitatum - pisiforme - triquetrum - 5 metacarpiene - 14 falange - oasele coxale - femurul - patella - fibula (peroneu) - 8 tarsiene - 5 metatarsiene - 14 falange Sistemul osos include peste 200 de oase, dintre care 85 sunt perechi. Fiecare os este alcatuit din diferite tipuri de tesut conjunctiv; contine maduva oaselor ce alimentata cu vase de sange si nervi. Majoritatea oaselor unui schelet omenesc constau intr-un cadru cartilaginos si unul osos de unde deducem o parte osoasa si o parte cartilaginoasa. Partea osoasa alcatuieste o mare parte din os. Articulatiile cartilaginoase, epifizele cartilaginoase si cartilagiul costal formeaza partea cartilaginoasa a sistemului scheletic.

In exterior osul este acoperit de o membrana conjunctiva fina, numita periost in care se pot deosebi un strat fibros si unul osteogenic. Stratul fibros, situat superficial este legat de os de catre fibre ce penetreaza osul si contin vase sanguine, vase limfatice si nervi. De la acest nivel vasele si nervii intra in os prin foramina nutritiva si apoi canalul nutritiv. Stratul osteogenic din interior contine celule osteogenice care iau parte la procesul de dezvoltare si reorganizare a tesutului osos in conditii normale si dupa accidentari sau fracturi. La intersectia cu cartilagiul articular ce acopera capetele oaselor periostul se continua cu perichondriumul. Ca rezultat, osul ca organ este acoperit cu o membrana continua de tesut conjunctiv. Aceasta membrana acopera suprafata osului atat cat si toate structurile situate pe el. Osul este captusit pe dinauntru de o membrana mai fina numita endosteum.

Conform formei se observa oase lungi, scurte si late. Anumite oase contin cavitati umplute cu aer si se numesc oase pneumatice.

Oasele lungi (humerus, femur, clavicula, falangele etc) au o parte interioara numita diafiza si doua capete numite epifize. Epifiza situata mai aproape de scheletul axial se numeste epifiza proximala iar epifiza aceluias os dar situata mai departe de scheletul axial se numeste epifiza distala. ...