Probiotice

1. Introducere

La inceputul sec XX Elie Metchnikoff (laureat al premiului Nobel) a

observat ca taranii bulgari au media de viata ridicata datorita consumului ridicat de produse lactate fermentate de tipul iaurtului. Expertii au dezbatut problema definirii probioticelor. O definitie larg raspandita, elaborata de Organizatia Mondiala a Sanatatii si Organizatia Agriculturii a Natiunilor Unite este aceea ca probioticele sunt „ microorganisme vii, care, administrate in cantitati adecvate confera un beneficiu sanatatii gazdei ”.

Probioticele în produse alimentare şi farmaceutice au apărut pe piaţă în cursul ultimilor 20 de ani.

Sunt definite ca nişte culturi individuale sau mixte de microorganisme vii sau nepatogene, susceptibile să influenţeze favorabil sănătatea fiinţei umane sau animalului care le ingerează. La om probioticele îşi manifestă efectele în cavitatea bucală sau în tubul digestiv (sub formă de alimente sau capsule), în căile respiratorii (ca aerosoli) sau în cele genito – urinare (prin aplicaţii locale). Probioticele sunt microorganisme benefice care intra in alcatuirea florei intestinale. Flora ajuta la absorbtia nutrientilor, sinteza vitaminelor si functioneaza ca bariera impotriva infectiilor. Flora intestinala se diminueaza ca rezultat al dietei necorespunzatoare, al folosirii antibioticelor, ai altor medicamente, al infectiilor intestinale, al stressului si al imbatranirii. Tehnologia de microincapsulare folosita asigura supravietuirea probioticelor pina la ajungerea lor in intestin, pentru eficienta maxima.

2. Beneficiile probioticelor

1. Sunt esenţiale pentru buna funcţionare a sistemului imun - probioticele stimulează imunitatea intestinala, care e responsabilă de 70% din capacitatea de apărare a organismului;

2. Stau la baza sintezei anumitor vitamine dintre care cele din din grupul B (în special B1, B6, B12) vitamina K, acid folic, stimulează formarea lactazei, a altor fermenţi digestivi şi a substantelor antibiotice naturale (acidophilina, hidrogen- peroxid şi acid lactic);

3. Stimulează absorbţia nutrienţilor rezultaţi în urma digestiei alimentare - administrarea de preparate de fermentaţie bogate în probiotice stimulează absorbţia calciului şi a vitaminelor la nivel intestinal; dar şi activitatea digestivă în general;

4. Impiedică dezvoltarea fungilor (de tipul Candida), a paraziţilor intestinali sau a altor bacterii intestinale nocive (de tipul Shigella, Salmonella, E. coli) - acest lucru se realizează prin stimularea imunităţii la nivel intestinal şi creşterea

acidităţii mucoasei intestinale, împiedicand astfel atât dezvoltarea microorganismelor, cât şi pătrunderea lor din intestin în fluxul sanguin.

5. Au efect detoxifiant asupra întregului organism, prin îmbunătăţirea tranzitului intestinal şi eliminarea toxinelor reziduale.

6. Îndepărtează efectele nedorite ale antibioticelor asupra florei intestinale - tratamentul cu antibiotice distruge o parte din aceste bacterii "bune" prezente în intestin, iar administrarea de bacterii probiotice ajută la repopularea intestinului cu bacterii "prietenoase".

7. Scad susceptibilitatea la alergii şi infecţii respiratorii recidivante, prin efectul de modulare imună pe care îl realizează; eficiente în dermatitele alergice sau eczeme. Ameliorează simptomatologia artritică prin reducerea fenomenelor inflamatorii articulare.

Probioticele sunt necesare în următoarele stări şi boli:

• meteorizm, hiperaciditate gastrică, insuficienţă fermentativă, atonie intestinală;

• boli cronice ale tractului gastro-intestinal: enterite, colite, hepatite, pancreatite, colecistite;

• stări post-infecţii intestinale şi post-operatorii (intervenţii chirurgicale) pe organele cavităţii abdominale;

• infecţii repetate ale căilor urinare şi genitale;

• infecţii frecvente ale căilor respiratorii, boală bronhoectatică, sinuzite rezistente la tratament cu antibiotice, bronşite, boli alergice, eczeme, diateză, astm;

• intoleranţa proteinei laptelui de vacă;

• diabet zaharat;

• acnee, erupţii cutanate;

• stresuri psihoemoţionale şi sindromul oboselii cronice;

• schimbarea bruscă a zonei climaterice şi a fusului orar;

• în deplasări şi călătorii (diareea turiştilor/călătorilor) ş.a.