Paianjen este un nume comun pentru 34. 000 de specii de animale artropode cu opt picioare folosite pentru mers, prelungiri ale capului cu clesti si glande otravitoare si organe reproductive speciale pe cea de-a doua parte a corpului masculului. Ei se folosesc foarte des de matasea pe care o secreta. Ca si alte specii de arahnide, paianjenii sunt terestri, cu toate ca anumite specii s-au adaptat la viata in ape dulci, ele prinzand bule de aer sub apa si carandu-le dupa ei.
Paianjenii sunt deosebit de numerosi si se gasesc in toata lumea. Cu toate ca majoritatea au mai putin de 1cm lungime, cel mai mare are un corp de 9 cm, iar piciorele pot fi mult mai lungi.
Structura corpului la paianjeni este similara cu cea a celorlalte arahnide, fiind inpartit intr-o parte anterioara, numita cefalotorace sau prosoma, si o parte posterioara, numita abdomen sau opiosthoma. Cele doua parti sunt separate de un gat subtire care confera animalului flexibilitatea necesara pentru a utiliza propria matase.
Cefalotoracele are de obicei patru perechi de ochi simpli, care tind sa fie mai mari la paianjenii care vaneaza si mai mici la cei care creaza panze cu modele complicate. Fiecare prima pereche de clesti, sau chelicerae, are un colt prevazut cu o deschidere prin care este eliberata otrava provenita de la o glanda din capatul clestelui. Urmatoarele doua parti ale corpului se numesc pedipalp, seamana cu niste picioare, dar sunt in general modificate pentru a deveni un fel de antene. La mascul, pedipalpul are un organ de palpare, folosit in reproducere. Pe cefalotorace se afla si patru perechi de picioare folosite pentru mers. Pe abdomen se afla clesti modificati, folositi pentru a secreta matasea. Deschiderile de pe abdomen duc la plamanii-carte, numiti asa datorita structurii stratificate, sau la un sistem de tuburi (trahee) folosite pentru a cara aerul. La unele specii pot fi intalnite ambele feluri de respiratie.
Sistemul digestiv al paianjenilor este adaptat numai pentru mancarea lichida, deorece animalele isi digera in general prada in afara corpului, iar apoi ingurgiteaza lichidul. Creierul este destul de complex. Diferite parti ale lui sunt dezvoltate, in functie de modul in care isi localizeaza prada: prin vedere sau prin atingere.
Paianjenii sunt in general carnivori si se hranesc numai cu hrana vie, pe care o pot strivi cu clestii, sau ii pot injecta un venin. Muscatura unor paianjeni mari poate fi dureroasa, dar majoritatea sunt prea mici pentru a patrunde prin pielea umana, si doar cateva specii sunt periculoase pentru om. Printre acestea se numara vaduva neagra si rudele sale apropiate, care insa nu sunt agresive si musca oamenii doar in aparare.
Muscatura este dureroasa si este urmata de lesin, dificultati in respiratie.
Ea este doar rareori fatala, mai ales la adultii sanatosi. Totusi, trebuie acordate ingrijiri medicale cat mai repede cu putinta.
Matasea paianjenilor este o proteina fibriloasa care este secretata ca un lichid si care ...
,,Spider," Microsoft(R) Encarta(R) 97 Encyclopedia. (C) 1993-1996 Microsoft Corporation.
,,Tarantula," Microsoft(R) Encarta(R) 97 Encyclopedia. (C) 1993-1996 Microsoft Corporation.
,,Black Widow," Microsoft(R) Encarta(R) 97 Encyclopedia. (C) 1993-1996 Microsoft Corporation.
,,Brown Recluse," Microsoft(R) Encarta(R) 97 Encyclopedia. (C) 1993-1996 Microsoft Corporation.
,,Trap-Door Spider," Microsoft(R) Encarta(R) 97 Encyclopedia. (C) 1993-1996 Microsoft Corporation.
,,Harvestman," Microsoft(R) Encarta(R) 97 Encyclopedia. (C) 1993-1996 Microsoft Corporation.
,,Sea Spider," Microsoft(R) Encarta(R) 97 Encyclopedia. (C) 1993-1996 Microsoft Corporation.
,,Arachnid," Microsoft(R) Encarta(R) 97 Encyclopedia. (C) 1993-1996 Microsoft Corporation.
,,Paianjenii australieni", Atlas Magazin, aprilie 1999, pp.12-13.
,,Paianjenii", Terra Magazin, noiembrie 1999, pp.17-18.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
