Previzualizare referat:

Extras din referat:

Hordeum vulgare Fam. Graminae.

Denumiri populare: icimie, orz de primăvară, orz de toamnă, orz tuns, orz ţepos, orzoaică de primăvară.

Descriere- cereală erbacee, anuală comună în cultura agricolă., uneori subspontană. Provine din specia spontană Hordeum agriocrithon descoperită în Tibet. Prima plantă cerealieră cultivată pe Terra. Locul de cultivare, Egiptul antic. Constituia hrana de bază a populaţiei nevoiaşe. Chinezii o considerau plantă sfântă. Herodot şi Plinius menţionează în scrierile lor că egiptenii preparau din orz o băutură alcoolică asemănătoare berii. În Grecia antică, orzul a fost multă vreme principala cereală. La romani pâinea de orz era consumată numai de populaţia săracă şi de soldaţii care pierdeau războiul. Dacii cunoşteau cultura orzului. În privinţa tratamentelor este mult mai utilă decât grâul.

Rădăcină fasciculată slab dezvoltată. Greutatea cea mai mare a masei de rădăcină este atinsă în faza de înspicare înflorire, apoi scade către maturitate. Tulpina pai (culm) înalt de 30-150 cm cu 5-7 internodii, netede, glabre. Frunze liniare, verzi-pal, glabre, cu auricule foarte mari la baza laminei, albe sau violete, glabre. Ligula puţin dezvoltată, scurtă, trunchiată, ciliată. Spic lung de 4-13cm, cu rahisul puternic comprimat, păros pe margine, format din segmente drepte. Spiculeţe fertile câte 3 pe un călcâi. Glume liniare, lung aristate. Palei ovat lanceolate, galbene sau negre, alipite în cariopsă sau libere, cea inferioară terminată cu o aristă lungă de 10cm. Înflorire în lunile VI-VII. Fruct cariopsă fusiformă, îmbrăcată, rar golaşă, umflată la mijloc şi ascuţită la ambele capete.

În tradiţia populară: orzul fiert în lapte dulce se întrebuinţa contra tusei; fiert în apă, se făceau decocturi şi cu ele gargară la copii în durerile de gât, fiert în vin se dădea lăuzelor pentru a le întării. Cu nisip alb de pe malul apelor se dădea la afecţiunile splinei, umflătură de pântece provenită din cauza frigurilor. Se fierbea bine orzul, se opărea nisipul cu apă şi se înfăşura cu el pântecele. Pentru febră tifoidă se lua un pumn de orz spălat bine, se punea să fiarbă într-un vas curat de cu 40 ocale de apă, până scădea la jumătate şi crăpa bobul. Se strecura zeama printr-o pânză curată şi după ce se răcea, se dădea bolnavului în loc de apă. Unii când li se făcea un urcior la ochi, căutau un bob de orz într-o balegă de cal, înţepau cu el ulciorul şi apoi îl puneau iar în locul de unde l-au luat. Pleava de orz se dădea vitelor de mâncare ca să nu capete umflătură sub limbă. Se dădea cailor când aveau „gutunar” sau vre-o umflătură la gât. Zeama de orz cu miere ori cu zeamă de nalbă şi sămânţă de in era leac contra tusei la cai.

Compoziţie chimică: hordeină (alcaloid), maltină, proteine, amidon, celuloză, săruri de calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu, vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, PP, în special malţul încolţit. Enzime, fibre solubile, gluten în cantitate mică. Sămânţa încolţită este mult mai consistentă, cu mai multe vitamine, hormoni, etc, care o face să fie foarte indicată în multe afecţiuni pe care le rezolvă.

Acţiune farmaceutică: antidiareic, antiinflamator, emolient, drenor hepatic, hipotensor, întăreşte organismul, potoleşte tusea, răcoritor, reglează tensiunea arterială, stimulator digestiv, stimulator al potenţei sexuale, tonic general şi al sistemului nervos în special, tonic cardiac etc. se indică pentru reglarea intestinală indiferent că este vorba despre constipaţie sau diaree, chiar şi în cazurile cronice o cură cu ovăz sub formă de seminţe timp de 30 de zile rezolvă cel mai rebel organism.

De asemenea frunzele recoltate atunci când încă nu s-a format spicul sunt cel mai util medicament în lupta cu cancerul. Conţine ca toate cerealele inhibitori ai proteazei care neutralizează agenţii cancerigeni, mai ales la nivelul intestinelor. Are acţiune emolientă asupra aparatului respirator, tonic al sistemului nervos, antiinflamator al rinichilor foarte util în nefrite şi cistite. Acţionează pozitiv asupra psihicului redând buna dispoziţie şi optimismul, eliminând astenia. Se poate folosi cu mare succes la cele mai grele boli, având proprietăţi într-adevăr miraculoase.

Se poate folosi în următoarele afecţiuni: acnee, afecţiunile căilor urinare, afecţiuni dermatologice, afecţiuni cardio-vasculare, afecţiunile gâtului, afecţiuni hepatice, afecţiuni oculare, afecţiuni pulmonare, afecţiuni tiroidiene, afecţiunile vezicii urinare, afte bucale, alergii, alopecie, amigdalită, angină, anemie, anorexie, aritmie, artrită, anorexie, astenie, astm bronşic, ateroscleroză cerebrală, atonie gastrică şi intestinală, avitaminoză, boli de piele, bronşiectazie, bronşite cronice, cancer, cardiopatie ischemică, ciroză hepatică, cistite, colecistită, colică abdominală, colită, convalescenţă, debilitate, dereglări hormonale, dermatită, demineralizare, dezinterie, diabet, diaree, dischinezie biliară, disfagie, dismenoree, dispepsie, dureri de piept, eczeme, efelide, enterocolite, epilepsie, febră tifoidă, fistule perianale, flebite, fracturi, frigiditate, friguri, furuncul, gastrită, gripă, hemofilie, hemoroizi, hepatită virală, hepatită cronică, hipertensiune arterială, imfarct miocardic, impetigo, impotenţă sexuală, inflamarea căilor urinare, inflamarea plămânilor, imflamaţia splinei, impotenţă sexuală, imunitate, insomnie, insuficienţă hepatică, intoxicaţii, laringită, lăuzie, lombo-sciatică, mastoze- chistice, nefrite, neurastenie, nevralgie facială, nevralgie de trigemen, obezitate, orjelet, osteoporoză, pancreatită, paralizie, pareză, polinevrită, răceli, rahitism, retard psiho- motor, reumatism acut, rinită, schizofrenie, scleroză multiplă, scorbut, stări depresive, sterilitate, stomatită, traheite, transpiraţie excesivă, tromboflebite, tuberculoză, tulburări digestive, tulburări de menopauză, tumori, tuse, tuse convulsivă, ulcer, ulcer varicos, viroză pulmonară.

Mod de folosire:

-50 g de seminţe se pun la 1 litru de apă. Fierte apoi 30 minute după care se strecoară şi se consumă. Se poate consuma numai apa după strecurare sau mai util este să se consume şi seminţele fierte. Se poate consuma în fiecare zi.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Orzul.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
10 pagini
Imagini extrase:
10 imagini
Nr cuvinte:
9 734 cuvinte
Nr caractere:
39 852 caractere
Marime:
18.52KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Biologie
Predat:
la facultate
Materie:
Biologie
Sus!