Previzualizare referat:

Extras din referat:

Juglans regia. Fam.Jaglandaceae.

Nucile se cunosc ca vindecătoare a multor boli încă de pe timpul lui Hipocrate. Nucul provine din Persia fiind cunoscută sub denumirea de „Ghinda lui Jupiter”.

Romanii considerau nucile ca un aliment de mare preţ.

Descriere- este un arbore foarte cunoscut aşa că nu mai trebuie descris. Cojile fructelor se recoltează când se bat nucile, dar nu trebuie să fie înegrite. Frunzele Folium Juglandis.

Compoziţie chimică: frunzele: uleiul volatil din frunze are juglonă sau 5-hidoxi-naftochinonă, acesta este purtătorul efectelor insecticide ale frunzelor, cunoscut empiric, precum şi al unor marcante proprietăţi mi-todepresive din care cauză este util în tratarea tumorilor (frunzele), taninuri, cantităţi mici de ulei volatil, un principiu amar-juglandina- şi o oxinaftochinonă- juglona, flavonoide, caroten, tirozină, etc. Au proprie-tăţi hipoglicemiante, diuretice, previn şi combat infecţiile tubului digestiv şi cele renale.

Cojile verzi- care învelesc fructele până la maturitate sunt foarte bogate în iod şi taninuri, având efecte antiinfecţioase, depurative şi stimulatoare ale activităţii tiroidei.

Cojile -iuglonă, taninuri, ulei volatil, clorofile, amidon, pectine, acizi organici aminaţi liberi, substanţe mi-nerale. Nu conţine iod. Iuglonă colorează pielea.

Sâmburii- acizi graşi din care peste 50% acid linoleic, proteine, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, F, flavonoide, tirozină, un principiu amar, ulei volatil, lipide, acid galic, acid elagic, inozitol, iuglonă, hidroiuglonă, substanţe extractive, magneziu, mangan, potasiu, hidraţi de carbon, calciu, cupru, zinc, fos-for, fluor, seleniu, sodiu, zinc, etc. Acizi graşi polinesaturaţi 35% şi mononesaturaţi 8% cu lanţ scurt Ome-ga 3 element esenţial pentru buna funcţionare a creierului. Sunt un aliment medicament care conţine foarte multă vitamina E, ajutând la menţinerea sănătăţii sistemului cardio-vascular, reglând pe cale naturală nive-lul colesterolului în sânge, având proprietăţi stimulatoare hormonale, reântineritoare şi afrodiziace. Are putere calorică foarte mare la fel ca şi carnea dar mult mai sănătos.

Axul nucii, adică acea pojghiţă care desparte miezul de nucă în două, este puternic astringent, are efecte antitusive şi antiinfecţioase la nivelul căilor respiratorii medii.

În tradiţia populară: frunzele, coaja fructelor conţin o substanţă care se folosea la vopsitul lemnului, al lâni, părului precum şi prepararea unui baiţ pentru mobile. Se foloseau pentru vopsit în negru, cafeniu, gal-ben şi roşu cu alte plante.

Se foloseau de asemenea frunzele pentru dureri reumatice uneori amestecate cu alte plante. În satele din jurul Careilor, se fierbeau cu vrejuri de pătlăgele şi flori de fân sau urzici. Rădăcinile sau ameţii se puneau în petrol şi se plămădeau 3 săptămâni în gunoi de grajd, apoi se făceau frecţii contra durerilor reumatice, sau se luau nucile crude, plămădite cu zahăr. În ţinutul Beiuşului, contra reumatismului se făceau spălături cu decoctul frunzelor după ce le lăsau să se plămădească 2 zile; sau băi din frunze de nuc şi ramuri de roşii, fierte separat şi apoi amestecate, sau se ţineau picioarele între frunze verzi. Scăldătoarea din frunze verzi este foarte mult folosită la copii scrofuloşi cu gâlme. În unele părţi contra râiei se luau frunze de nuc, de brad, de coada şoricelului şi pucioasă. Frunze fierte în lapte contra durerilor de stomac. Frunze fierte calde se punea pe dureri de pântece la femei sau se înfăşura pântecele pentru a uşura durerile de naştere. Cu decoct se făceau spălături contra afecţiunilor uterine sau femeieşti. La dureri de măsele se fierbea coajă de nuci şi se ţinea zeama în gură, sau se ţineau smicele de nuc, se curăţau de coaja neagră de dinafară, se lua coaja verde, se punea într-o ulcică nouă, se turna peste ea oţet din vin şi se punea o bucată de piatră acră şi un cocean de porumb, se turna peste ea oţet din vin . Se astupa cu aluat şi se punea la fiert, până scădeau 2 părţi, iar zeama răcorită se ţinea în gură, în partea unde măseaua durea. Abureli de frunze contra răcelii. Contra gălbinării bolnavul strângea crengi de la 9 nuci, le ardea, iar cu cenuşa făcea o leşie, în care se scălda odată sau de mai multe ori; dacă vroia să grăbească însănătoşirea, bea din această leşie. Cu mus-tul cojilor verzi se ungea la pecingine. Coaja de nucă verde coaptă în cuptor se da în ţuică câte un păhărel. Se spăla pe cap cu decoct. Sâmburii de nucă, pisaţi şi amestecaţi cu făină şi smântână, se puneau pe răni, pentru scosul copturilor. Pisaţi şi amestecaţi cu undelemn se puneau contra bubelor dulci. Când ere pericol de a pierde sarcina, căutau miez de nucă şi sămânţă de castravete, le pisau şi le beau în rachiu, în vin sau chiar în apă. Când cineva nu auzea cu o ureche sau cu amândouă, punea în urechi câte o picătură căldicică de ulei de nucă, amestecat cu unt de migdale. Miezul se dădea pisat copiilor să-l mănânce pentru dureri de intestine. Pentru dureri de stomac se lua, local ceaiul din coji lemnoase. Ceaiul din sâmburi de nucă era folosit pentru durerile de ficat. In afecţiunile osoase se amesteca miezul în gură şi cu acesta se ungea osul.

Acţiune farmaceutică: frunzele şi pericarpul- astringent, antitoxic, astringent, antileucoreice, antimicotic, antisudoripar, antidiareic, antiseptic gastro-intestinal, dezinfectant renal, antiinflamator, antigalactogog, antiexematos, antireumatismal, bacteriostatic, dezinfectant urinar, calmant, cicatrizant, emolient, hemos-tatic, uşor hipotensivă, antiexematoasă, hipoglicemiant, depurativ, etc.

Seminţele: utile în afecţiunile grave-cancer, etc fiindcă ajută la refacerea imunităţii organismului, proteine-le cu acizi aminaţi esenţiali-metionina, cistina, lisina, concentraţia mare de oligoelemente le face indispen-sabile în cazurile de convalescenţă sau atunci când se doreşte să se vindece de o afecţiune mai gravă. Vi-taminele în cantitate mare în special A, B, E, le face indispensabile în refacerea organismului după o serie de afecţiuni. Nucile sunt cea mai bună hrană pentru creier

Consumul de nuci are ca efect reducerea riscului unui atac de cord, şi a altor boli coronariene. Cei care consumă de 5 ori pe săptămână nuci nu se mai îmbolnăvesc de inimă.

Nucile se pot consuma pentru că nu îngraşă, de asemenea nivelul colesterolului este bine reglat de lipidele conţinute în nuci, reglând de asemenea şi tensiunea arterială.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Nucul.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
13 pagini
Imagini extrase:
13 imagini
Nr cuvinte:
10 769 cuvinte
Nr caractere:
51 004 caractere
Marime:
28.91KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Biologie
Predat:
la facultate
Materie:
Biologie
Sus!