Maimuțele

Desi sunt cele apropiate rude ale omului, primatele se folosesc mult mai putin decat ne-am astepta de semnalele sonore. Se poate spune ca maimutele sunt mai mult mimi decat vorbitori, din cauza laringelui lor nepotrivit pentru sunete nearticulate.

In 1966, studiindu-se peste 100 de specii de maimute, s-a facut inventarul semnalelor sonore scoase de acestea. Unele sunt comune la mai toate speciile (latraturi, mormaituri, strigate, chemari, etc.), altele sunt ordinului, familiei sau genului. La maimute comunicarea prin gesturi inlocuieste lipsa limbajului articulat. Variata si expresiva gama de gesturi si mimici le ajuta sa se inteleaga asa cum se inteleg intre ei surdo-mutii. Printre speciile care au fost mai bine studiate in ultima suta de ani merita amintite urmatoarele specii: babuinii, macacii, cimpanzeii, urangutanii si gorilele. Aceste fiinte sociale traiesc in teren deschis, in cete formate din 10 pana la 100 de indivizi, stapanind fieacare un teritoriu de la 50-300 de hectare. Observatorii au remarcat un mare numar de posturi sau de grimase, insotite sau nu de sunete, care actioneaza in mod evident ca semnale sociale.

Aceste gesturi si grimase se datoresc mobilitatii fizice extraordinare a maimutelor, ca si a puternicii dezvoltarii a muschilor expresiei faciale. Sutele de gesturi si posturi care au fost semnalate de numerosii cercetatori ai acestui grup de animale, care ne urmeaza pe scara zoologica pot fi asezate in teri mari categorii: In sanul colectivitatilor de maimute exista un sistem de ranguri destul de bine diferentiat: exista un mascul dominant si masculi subordonati; la fel si in grupul femelelor se instaureaza o anumita ierarhie. La unele specii de maimute, conducatorul, adica masculul dominant, nu e nici cel mai batran si nici cel mai intelept, ci cel mai artagos si mai agresiv. La gorile dominanta este o prerogativa a masculilor mai batrani care pot fi recunoscuti usor dupa blana cenusie pe spinare, de unde le vine numele de spinari argintii dat de triburile africane. Conducatorii intervin in galceve si in certuri, despart pe cei incaierati, folosesc un cod destul de agresiv de gesturi pentru a indica actiunile colectivitatii (pornim in cautare de hrana, ne odihnim, nu faceti zgomot etc.). la randul lor femelele cat si masculii de ordin inferior nu iau parte la deciziile colectivitati, ci reactioneaza doar la comenziile generale care privesc imprastierea, adunarea si apararea colectivitatii.

La hamandrili, maimute din familia pavianilor, care seamana la forma capului si la latrat cu un caine (de aceea li se spune si maimuta cinocefale), biologul sovietic P. Pajaritkaia a remarcat chiar o forma de ritual al comportamentului de supunere: Intalnind pe conducator sau pe un personaj de rang superior hamadrili executa cateva genuflexiuni si scot niste sunete asemanatoare unui oftat In colectivitate, de asemenea, hamadrili stiu sainteleaga si din priviri sau din gesturi. Privirile conducatorului cetei sunt ...