Desigur ca principala intrebare pe care ne-o punem este: cum se comporta o vipera, surprinsa in drumul ei de catre om? Depinde de impre- jurare. Daca vipera se gaseste pe teritoriul ei, ea se indreapta fara a ezita spre adapostul cunoscut care-i va permite sa dispara sub pamant, chiar daca, pentru aceasta va trebui sa treaca pe printre picioarele omului nedorit. In situatia aratata, vipera nu intoarce automat spatele obiectului spaimei sale; dimpotriva daca se afla intr-o plimbare pe teren necunoscut, ea se indreapta spre cel mai apropiat tufissau, in general spre o acoperire vegetala, care o poate ascunde; apoi va incerca sa se indeparteze, furisandu-se, pana gaseste intrarea intr-o galerie. In acest timp este dezorientata si vulnerabila. Vipera se orienteaza folosindu-se numai de vaz, ea fugind cu capul ridicat deasupra solului si nu prospecteaza drumul cu limba, cum fac alti serpi.
Daca se simte amenintata, ia imediat pozitie de aparare, adunandu-si corpul, indoindu-si gatul sub forma de S si suierand zgomotos drept avertisment.
Daca e ascunsa complet sau pe jumatate vipera se simte in siguranta. Trecerea unui om, chiar foarte aproape de ea, nu o determina sa reactioneze, decat numai daca, prin oprirea lui, trecatorul arata ca a vazut-o; atunci ea fuge.
In timpul fugii nu musca, chiar daca se freaca de un picior; isi infinge coltii numai daca este prinsa.
In consecinta, la muscatura te poti astepta numai daca, fata in fata cu omul vipera se pune in pozitie de aparare; sau ascunsa, daca din nenorocire ai pus piciorul pe ea. Viperele pot fi intalnite in locurile insorite, mai ales pe le- ziera padurilor printre stanci acoperite cu vegetatie sau pe talazuri plantate. Nu exista vipere in padurile intunecoase, de exemplu cele de brad si pe cam-purile intinse, populate si pe campurile ininse, populate si cultivate intensiv.
Viperele nu sunt atat de prolifice cum se crede. Dupa talie si varsta, fe-mela face intre 2 si 12 pui, dar nu in fiecare an. Totul depinde de climatul biotopului.
post inainte de apusul soarelui. Hrana o formeaza in primul rand micile mamifere, soarecele de camp, sobolanii etc., fiind in aceasta privinta un aliat al omului impotriva rozatoarelor.
Rudisteanu Andrei clasa a-VI-a B Colegiul National A. T. Laurian ...
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.