Celula este unitatea morfofiziologica si genetica a tuturor organismelor animale si vegetale. Prin unitate genetica intelegem ca orice organism deriva dintr-o celula si ca orice ce-lula provine dintr-o alta celula preexistenta (Omnis cellula e cellula). Celula reprezinta cel mai simplu sistem viu, iar denumirea sa provine de la cuvantul latinesc cella=camaruta (denumirea apartine lui Robert Hooke). Ramura anatomiei care se ocupa cu studiul celulei se numeste citologie (greaca kytos=celula, logos=stiinta). In alcatuirea celulei se disting doua componente: citoplasma si nucleul.
Citoplasma reprezinta masa extranucleara a celulei si la majoritatea celulelor este partea cea mai voluminoasa a corpului celular. Nucleul sau carionul este al doilea constituent fundamental al celulei. Se prezinta ca un corp inclus in masa citoplasmica, avand o refringenta mai mare decat aceasta si fiind mai vascos decat ea. El reprezinta o formatiune protoplasmatica superior organizata, intrucat contine informatia genetica. Cu ajutorul microscopului electronic s-a putut studia nucleul viu si s-a ajuns la concluzia ca el este alcatuit din urmatoarele formatiuni: la periferia lui se afla un strat foarte subtire cu o refringenta caracteristica, numita membrana nucleara; in interiorul acesteia se gasesc plasma nucleara sau carioplasma (nucleoplasma), nucleoli si ribozomi.
Membrana nucleara impiedica difuziunea continutului nuclear in citoplasma, dar permite schimbul de substante intre nucleu si citoplasma. Ca stare fizica, membrana nucleara este un gel. Plasma nucleara este constituentul principal al nucleului si se mai numeste carioplasma sau nucleoplasma. In compozitia sa chimica predomina molecule de ADN; in mai mica masura se gaseste si ARN. Prin acesta, nucleul apare ca principalul depozit de ADN - purtatorul material al informatiei genetice. El nu se gaseste liber, ci legat de proteine (histone, proteine acide), formand complexe dezoxiribonucleoproteinice. In prima faza a diviziunii celulare (mitoza si meioza) reteaua de cromatina se concentreaza si se fragmenteaza, dand naste-re unor filamente mai ingrosate, cunoscute sub numele de cromozomi.
Un cromozon este format din doua fire, numite cromatide, rasucite una in jurul celeilalte si prinse intre ele la nivelul unei granule bine individualizate, necolorabila, numita centromer sau punct de insertie. Acesta, nefiind aproape niciodata terminal, imparte cromozomul in doua brate.
cromozomi submetacentrici ale caror brate sunt neegale - unul mai lung si altul mai scurt (centromerul se afla mai departe de centrul cromozomului); cromozomi telocentrici (acrocentrici), cu unul din brate foarte scurt (centromerul se afla spre una din extremitatile cromozomului). In celulele corpului unui organism pluricelular se gasesc doua feluri de cromozomi: cromozomi omologi (autozomi), care au forma asemanatoare si se intalnesc atat in nucleii celulelor din corpul femeii cat si in cei ai barbatului, si ...
- Prof. I.C. Vioculescu, prof. I.C. Petricu - ''Anatomia si fiziologia omului'' Editura Medicala, Bucuresti 1971
- Revista de cultura generala ''Arborele lumii'' Numarul 22/1999
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
