Ecosisteme

Ecosistemele sunt unitati functionale si structurale rezultate din integrailitatea biotopurilor (habitatelor) si a biocenozelor. Dar biotopul si biocenoza sunt atat de intrepatrunse, separarea lor in spatiu este absolut imposibila. Biotopul fara biocenoza si biocenoza fara biotop sunt de neconceput. In ecosisteme se realizeaza interactiunile dintre biotop si substanta vie. Orice ecosistem dispune de un fond de substante abiotice pe care se suprapun procesele biologice prin care atomii trec din combinatii minerale in combinatii organice si invers. Ecosistemul fiind o structura functionala, functionalitatea lui rezulta din relatiile dintre speciile care il compun, cat si din interactiunile acestora cu factorii abiotici. Scopul ecosistemului este de a antrena energia solara si substantele nutritive in circuitul biologic, pentru a fi transformate in substantele organice ce alcatuiesc indivizii populatiilor din biocenoza. Astfel, ecosistemul este o unitate productiva de substanta organica ce se materializeaza in organismele ce populeaza biotopul respectiv.

Pajistile de stepa sunt ecositeme terestre. Stepele sunt zone cu soluri diverse, de la cernoziom castaniu la cele de saraturi marine, continentale, nisipuri etc. Dar indiferent de localizare, stepa se caracterizeaza prin nivelul apei freatice (care seafla la adancime mare) si prin clima austera (cu veri fierbinti si secetoase, iar iernile reci si cu precipitatii reduse). Vegetatia este reprezentata in principal de plante ierboase si putini arbusti printre care: stepa infloreste, acoperindu-se de flori multicolore, din care stanjeneii de stepa cu florile lor violete si galbene sunt nelipsiti. In stepele din Moldova si cele din partea de est a Campii Romane apar dominant alt tip de stanjenel (Iris sintenisii). In luna iunie are loc o explozie florala de ciulini si intr-o diversitate impresionanta, abunda lumanarica, jalesul de stepa, lanarita, precum si pelinul de stepa.

In fauna de stepa insectele sunt bine reprezentate, dintre ele caracteristice fiind numeroase specii de orthoptere-lacustele, cosasii, greierii grasi si calugarita. Dintre coleoptere, abunda scarabeii, cei care isi depun ouale in sfere mici de balegar pe care cu picioarele din spate le adapostesc in locuri sigure si bine adapostite. Broasca raioasa verde si broastele Pelobates fuscus si Pelobates syriacus balcanicus sunt reprezentate ale batracienilor. Dintre testoasele de uscat amintim Testudo hermanni, Testudo graecalibera. Lacertinienii sunt soparle de stepa.

Serpii sunt reprezentati de sarpele dungat, care traieste pe langa casa omului. In stepa se mai gaseste si sarpele saritor, un bun catarator, agresiv si rapid.

Cele mai specifice pasari de stepa sunt dropia si sparcaciu, ambele fiind monumente ale naturii, prepelita, graurul, lacustarul, ciocarlia, dumbraveanca, fasa de camp si prigoriile multicolore. Soarecarul mare, acvila sudica, sorecarul incaltat si eretel alb ...