Condorul

Condorul, cea mai mare pasare zburatoare a lumii actuale, are o anvergura a aripilor care poate ajunge la 3. 30m. Nu o depaseste pe cea a albatrosului, insa suprafata totala este superioara. Una dintre cele sapte specii de vulturi plesuvi americani, condorul, isi are domeniul de-a lungul muntilor Anzi, pe coasta de vest a Americii de Sud, din Venezuela pana in Patagonia. El zboara adesea la inaltimi de 3000-5000m, dar coboara si pana la tarmul Oceanului Pacific.

Este greu de imaginat, privind doar o fotografie, cum arata in realitate un condor. Poate sa fie o pasare urata ca aspect, dupa afirmatiile unora. Capul si gatul sunt golase si au o culoare purpurie inchisa. Masculii adulti poarta pe varful capului o creasta carnoasa si pliuri ale pielii care se rasfrang peste ciocul galben. Ochii au si ei o culoare galbena. In jurul gatului exista insa superb, amintind de cele purtate odinioara de nobilii spanioli, format din pene de un alb imaculat, marginind penajul negru-antracit al corpului. Numai varfurile aripilor au pene albe.

Picioarele, cu gheare puternice, sunt de culoare neagra, dar par adesea albe din cauza gainatului care le murdareste. Lungimea corpului depaseste cu putin un metru, iar greutatea pasarii este de 9-11 Kg. Femelele au dimensiuni mai mici decat masculii. In aer, planand maiestuos, cu aripile intinse, este o imensa si superba pasare, urcand shi coborand de-a lungul peretilor verticali de stanca, folosind cu dibacie curentii ascendenti de aer cald, rezistand la vanturile care se dezlantuie brusc pe culmile andine.

Pentru multi naturalisti din secolul al XIX-lea au existat 2 enigme dominante privind comportamentul condorilor, pe care au incercat sa le dezlege: cum isi descopera prada si cum comunica intre ei. Se folosesc de vaz si, avand o acuitate vizuala exceptionala, zaresc cadavrele de la mare inaltime, sau poseda un simt al mirosului cu totul deosebit? Aceste probleme au fost dezbatute de naturalisti de talia lui Warerton, Darwin, Humboldt, Audubon, care au vizitat America de Sud. Unii au sustinut ca mirosul cadavrelor in descompunere atrage marile pasari.

Audubon a facut o experienta simpla, prin care atras condorii cu manechine reprezentand animale, iar pasarile chiar le-au atacat. El a demonstrate astfel ca daca mirosul poate juca un anumit rol, ceea ce conduce condorul spre prada este vederea sa extraordinara. Charles Darwin relateaza, in capitolul al IX-lea al jurnalului sau, testul pe care l-a incercat asupra unui numar de condori tinuti intr-o gradina din Valparaiso si care a pus in evidenta slabul simt olfactiv al acestor pasari.

Cea de a doua enigma, pe care ornitologii s-au straduit sa o resolve, se refera la modul de comunicare, care pare sa existe intre pasari.

Sa spunem, de la bun inceput: condoruleste o pasare muta. El nu este capabilsa emita decat niste fluieraturi si un croncanit care abia se aud la cativa metri. Totusi, atunci cand o pasare descopera cadavrul unui animal, ea esre inconjurata ...