Cadrul General De Recuperare A Genunchiului

Sunt cunoscute si sub numele de fracturi ale condililor tibiali. Interesand cavitatile glenoide ridica dificile probleme terapeutice, deoarece denivelarea suprafetelor articulare afecteaza grav functia genunchiului si duce la leziuni de artroza posttraumatica.

sunt semnalate dIn ce in ce mai des, ocupand primul loc intre fracturile extremitatii superioare a tibiei.

Se observa la toate varstele dar mai ales la barbatii intre 30-60 de ani, care din cauza profesiunii lor sunt mai expusi traumatismelor.

Foarte rar aceste fracturi survin dupa o lovitura directa. Intr-un procentaj relativ mic (cam 10% din cazuri) ele se produc printr-un soc vertical care antreneaza o fractura bituberozitara sau o tasare a platoului tibial extern. Lezarea predominanta a acestui platou se datoreaza faptului ca, prin cadere in picioare cu membrul inferior in extensie, valgusul fiziologic se accentueaza, astfel incat violenta traumatica se transmite mai ales pe cavitatea glenoida externa.

In plus, suprafata de contact a condilului femural extern cu glezna respectiva fiind mai mica decat cea realizata de condil-glezna interna, rezulta ca forta traumatica va fi suportata de o zona mica, aceasta cedand usor la batranii cu osteoporoza suferind o infundare in sens verical. Valgusul fortat este rareori incriminat, explicand frecventa redusa a fracturilor tuberozitare interne (10% din cazuri). Mecanismul obisnuit este valgusul fortat (75% din cazuri) care face posibila infundarea condilului femural in tuberozitatea externa a tibiei.

Principalele simptome ce vor fi prezentate in toate cele trei tipuri de fracturi ale platoului tibial sunt: caldura, roseata si tumefactie datorita hemartrozei prezente la locul de fractura, precum si impotenta functionala a membrului afectat Cand genunchiul prezinta o hemartroza enorma se poate face si un diagnostic diferentiat cu celelalte leziuni ale genunchiului.

In cazul fracturii tuberozitatii anterioare a tibiei, diagnosticul diferentiat trebuie facut cu ruptura tendonului rotulian, la care gasim o intrerupere a continuitatii acestuia si este mai sus situata. De asemenea, cu fractura rotulei la care gasim hemartroza, iar sediul durerii e mai sus situat, prezenta unui sant transversal interfragmentar inlatura prezenta diagnosticului de fractura a tuberozitaii anterioare. La copii, apofiza tibiala anterioara (boala Osgood-Schlatter) poate stimula o smulgere a apofizei tibiale. In acest caz afectiunea este uneori bilaterala, iar nucleul apofizar prezinta tulburari de osificare care se disting bine pe cliseul radiografic.

Evolutie si prognostic Ca in toate fracturile articulare, consolidarea se face destul de lent, necesitand in principiu 3-4 luni de zile.

Reducerea lor anatomica si mobilizarea precoce a genunchiului asigura o vindecare de buna calitate. De multe ori acest deziderat nu poate fii obtinut decat printr-o osteosinteza perfecta, de unde tendinta de extindere a indicatiilor tratamentului chirurgical in rezolvarea ...