Bacteriile universul invizibil de lânga noi

Iata ce marturisea inventatrul olandez in acele vremuri in apa de ploaie exista animale mici! Inoata! Se joaca! Sunt de o mie de roi mai mici decat orice vietate pe care o putem vedea cu ochiul liber De atunci si pana in timpurlie noastre, microscoapele optice au fost imbunatatite si eu, din 1933, un adversar reduptabil- microscopul electronic, Cu ajutorul acestuie, se pot observa organisme care au dimensiuni mai mici decat a mia parte dintr-un milimetru (1000 mm= 1 micron), vietati dintre care fac parte si bacteriile Dimesiunile bacteriilor sunt de ordinul 0, 5-1 microni grasime si 3-6 microni lungime, variind in functie de specia si, mai ales, de forma (bacil =bastonas; coc= sfera; spiril =spirala). Bacteriile cuprindsi specii monile, care se deplaseaza cu ajutorul unor formatiuni speciale, numite cili si flageli. Rolul aparatului ciliar este decisiv, imprimand microorganismului o viteza fara egal in lumea vie. Intr-o secunda, bacteriile ciliate se deplaseaza pe o distanta egala cu 15-20 ori lungimea lor, iar unele cu 80- 100 ori. Comparand aceste date cu viteza omului sau a animalelor salbatice, fie ele cat de rapide, raportul dintr lungimea corpului si viteza, omul ar trebui sa se deplaseze cu o viteza de 600 km/ora- o viteza fantastica, imposibil de atins- daca se tine seama de viteza maxima a unui iepure este de 50-60 km/ora. Un alt lucru incredibil este ca bacteriile consuma pentru deplasare mult mai putina energie decat organismele superioare, adica mai putin de un procent din energia pe care o elibereaza.

Utilitatea microorganismelor este cunoscuta de mult timp. Cu ajutorul lor, omul a preferat painea, a obtinut vinul, berea, otetul, branzeturile, a toipit inul, toate acestea pe baza empirice. In epoca moderna, s-au dezvoltat unele tehnologiimicrobiene simple, artizanale, apoi procesele complexe, controlate de instalatii tehnologice speciale, utilizate de diferite domenii de importanta majora precum medicina, agricultura, industria alimentara, industria farmaceutica etc.

Sa vedem cateva dintre cele mai comune si mai interesante utiliazri ale bacteriilor. Prin fermentatie spontana se obtine laptele acru, ca rezultat al activitatii bacteriilor din grupul streptococilor. In acest caz se foloseste lapte pasteurizar la 90 grade C si racit la 50-55 grade C, care se inoculeaza cu Lactobacillus bulgaricus. Dupa coagulare, laptele este racit din nou la 4-6 grade C. Laptele acru se digera usor decat laptele dulce, iar prin aciditatea sa se mentine in intestine on flora benefica, care inlatura flora de putrefactie, producatoare de toxine.

Iaurtul se prepara din lapte fiert si racit la 50 grade C si inoculat cu Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus thermophillus, dupa care se mentine 9-16 ore la temperatura de 40 grade C si apoi este brus racit. Chefirul este un produs lactat, usor alcolizat, originar din Caucaz si din Siberia. Se prepara din lapte de vaca, oaie sau capra, pasteurizat integral, la care sa adauga granule de chefir compuse din Bacillus caucazicus (care ...