ADN - structura chimică

Genetica-domeniul biologiei care se ocupa cu studiul transmiterii caracterelor ereditare de la o generatie la alta Genetica moleculara- (subdomeniu nou al genetici, abordeaza baza moleculara a transmiteri caracterelor) ramura a genetici care studiaza natura chimica a genei si modul in care functia genelor afecteaza caracterele organismelor vii, chimia aciziilor nulceici si a altor molecule care vor participa la replicatia, functia, mutatia si reparatea moleculei de ADN.

Inceputul geneticii moleculare dateaza imediat dupa descoperirea Legiilor ereditatii de catre Mendel (1865). In 1869 Fiedric Miesecher a izolat din nuclei laptiilor de peste o substanta pe carea a numit-o nucleina. Ulterior R. Altman a constatat caracterul acid al acestei substnte denumind-o acid nucleic (1889) Cercetariile ulterioare au stabilit compozitia chimica a aciziilor nucleici, fiind evidentiata existenta a 2 tipuri de acizi nucleici dependent de pentoza pe care o contin: acizi ribonucleici (ARN) cu riboza, si acizi dezoxiribonucleici (ADN) cu dezoxiriboza. A fost pastrat termenul generic de acizi nucleici desi s-a stabilit ca acizii dezoxiribonucleici se afla localizati cu preponderenta in nucleu iar acizii ribonucleici in citoplasma.

Rolul ADN in ereditate a fost stabilit de O. T. Avery si colaboratorii sai in 1944, reluand experimentele efectuate de E. Griffith (1928) la Streptococcus pneumonaie. Clasificarea pneumococilor dupa gradul de infectiozitate: TipS-infectiosi, determina pneumonia la soareci, formeaza coloni netede, capsida e formata din polizaharide. Dupa tipul de polizaharide sunt: S1 S2 S3. Tip R-neinfectiosi, nu produc pneumonie, mutatii ale tipului S, formeaza coloni rugoase, de multe ori lipseste capsida. Griffith a omorat prin soc termic tulpini de S3 si le-a injectat alaturi de R2 vii la soareci. Acestea le-au determinat moartea, Griffith neputand explica rezultatul. Avery a introdus intr-un mediu de cultura extractii de tipul de tulpina S3 si R2 si s-a constatat ca ADN-ul de la tulpina S3 in prezenta R2, in 24h a generat tulpini de S3 complete, deci ADN bacterian poseda capacitate infectioasa, purtand informatia genetica.

Rolul ARN in ereditate a fost demonstrat prin evenimente pe virusul mozaicului tutunului (VMT) ribovirus constituit dintr-o molecula liniara de ARN viral protejata de o capsida de natura proteica. Izolandu-se ARN de capsida s-a constatat ca poate manifesta patarea frunzelor prin producerea intregului virus, capsida fara ARN nu poate reproduce virusul. Deci ARN viral contine informati genetice pentru generarea unui intreg virus.

Cercetariile din genetica moleculara au dus la clonarea primei gene si implicit la dezvoltarea unei noi ramuri a geneticii moleculare, denumita ingineria genetica (tehnologia ADN recombinat) din care sa dezvoltat industria biotehnologiilor.

Compozitia chimica a acizilor nucleici Acizii nucleici sunt substante macromoleculare constituite din trei itpuri se substante chimice: baze azotate ...