ADN - moleculă eredității

In anul 1944 A. T. Avery si colaboratorii au reusit sa izoleze si sa purifice ADN din celulele pneumococilor virulenti; adaugat la un mediu pe care au fost cultivati pneumococi nevirulenti, a indus transformarea acestora in pneumococi virulenti. Aceasta este prima dovada ca ADN este substanta care stocheaza informatia ereditara, determina transformarea genetica.

Ulterior, astfel de experiente au fost realizate si cu alte tipuri de organis-me, iar rezultatele au confirmat, de fiecare data, ca ADN este materialul genetic al tuturor organismelor. S-a demonstrat, de asemenea, ca nu numai virulenta, ci oricare alt caracter ereditar poate fi transferat in acelasi mod; asadar, genele sunt responsabile pentru caracterele ereditare, inseamna ca ele trebuie sa fie facute ADN.

Problema centrala a devenit acum determinarea structurii fizice si chimice a moleculei de ADN, descifrarea modulului in care formatia ereditara poate fi depozitata si eliberata de aceasta structura. Structura dublu-catenara a macromoleculei de ADN a fost demonstrata de stralucitele studii efectuate de J. Watson si F. Crick (1955). Genetica molecu-lara s-a imbogatit rapid prin realizari remarcabile, cum sunt: biosinteza artifici-ala a lui ARN (M. Grunberg-Manago si S. Ochoa, 1955), descoperirea ribo-zomilor si a rolului acestora in proteosinteza (G. Palade, 1955), izolarea genei (J. Backwith si colaboratori, 1969), sinteza artificiala a genei (G. Khorana, 1970), manipularea primei gene prin crearea unui virus hibrid intre virusul gripal si virusul SV-40 (A. M Levis, 1971), crearea unei bacterii producatoare de insulina prin transferul unei gene de la soarece.

Stim azi ca ADN este un polimer cu greutate moleculara formata din unitati repetate, numite nucleotide. Din punct de vedere functional ADN sufera replicarea, proces de copiere in urma careia, dintr-o molecula, rezulta doua molecule identice. Distribuite in timpul diviziunii celulare, aceste copii vor permite celor doua celule fiice, care au rezultat din acest proces, sa posede aceeasi informatie genetica.

ADN serveste, de asemenea, ca matrita pentru sinteza ARN, fenomen cunoscut sub numele de translatie. S-a postulat si verificat astfel ca sursa de informatie, de care are nevoie celula pentru a-si indeplini functiile si a-si construi structurile necesare intr-o maniera ordonata si previzibila, trebuie sa se gaseasca intr-o forma, oarecum codificata, in succesiunea perechilor de nucleotide din fiecare molecula de ADN, care, in calitate de molecula cruciala a ereditatii, trebuie sa determine, intr-un fel sau altul, specifitatea proteinelor din celula.

De remarcat ca cele mai mule din aceste cunostinte au fost dobandite din studiile pe procariote si ca ele nu pot fi extrapolate in totalitate si in acelasi mod la eucariote, la care ADN este cantonat intr-un spatiu propriu, spatiu nuclear. Pe de alta parte celulele eucariote poseda o serie de organite, separate fizic de alte componente ale celulei prin membrane limitante. ...