Provocări ale Sistemului Bancar din România în Contextul Crizei Financiare Actuale

Provocări ale sistemului bancar din România în contextul

crizei financiare actuale

Sistemul bancar din România s-a constituit odată cu înfiinţarea Băncii Naţionale a României în anul 1880.Structura sistemului bancar românesc înainte de 1990 era în mare parte similară cu cea a celorlalte economii din Europa Centrală si de Est, totuşi în anumite privinţe era mai rigidă şi a avut un rol pasiv în economie. Sistemul bancar din România este un sistem pe două nivele, cuprinzând Banca Naţională a României şi instituţiile de credit. Acest sistem a fost introdus în decembrie 1990, fiind primul pas al procesului de reformă bancară.

În perioada premergătoare aderării la Uniunea Europeană, sistemul bancar din România se remarca prin faptul că ocupa cea mai slabă poziţie în ceea ce priveşte indicatorii ce exprimă intermedierea financiară din regiune. După aderare, s-a produs o creştere a ponderii capitalului ţărilor din Uniunea Europeană, dar şi pătrunderea unor bănci din „Noua Europă”, care au început să îşi facă deja simţită prezenţa în sistemul bancar românesc. Astfel ca urmare a liberalizării pieţei serviciilor, un număr de 230 instituţii străine au notificat intenţia de a desfăşura activitate bancară în mod direct pe teritoriul României (de exemplu OTP Ungaria prin preluarea RoBank, Millennium- filială a băncii portugheze, Bank of Cyprus, La Caixa- bancă spaniolă, Fortis Bank din Belgia).

La sfârşitul anului 2010, în România funcţionau 42 instituţii de credit, structura sistemului bancar românesc fiind următoarea:

• 2 bănci cu capital integral sau majoritar de stat,

• 4 bănci cu capital majoritar privat autohton,

• 26 de bănci cu capital majoritar străin,

• 9 sucursale ale unor bănci străine ,

• o reţea cooperatistă;

Fig.1

Deşi competiţia la nivelul sistemului bancar este în permanentă creştere, sistemul bancar românesc se remarcă printr-un înalt grad de concentrare. Primele cinci bănci din România în funcţie de mărimea activelor (BCR, BRD-Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, Volksbank, Banca Transilvania) deţin 52,7% din activele bilanţiere agregate, 55,1% din totalul creditelor acordate, 54,1% din depozitele atrase şi 51,4% din capitalurile proprii ale băncilor comerciale româneşti.

În 2005 se considera că România are o stabilitate financiară ridicată. Riscul de credit a fost sesizat şi ţinut sub control cu rigurozitate de către autoritatea de supraveghere, în paralel cu îmbunătăţirea gestiunii riscurilor de către bănci, care consemnează niveluri adecvate ale indicatorilor de prudenţă bancară. Rapoartele de stabilitate financiară din 2005 şi 2006 puneau România într-o situaţie favorabilă. În 2005 se considera că sistemul financiar are o capacitate mare de a face faţă şocurilor sistemice, de a aloca eficient resursele către economia reală şi de a identifica şi gestiona riscurile.