Banca Națională a României

Rezultat al gândirii economice liberale românesti, dominate de ideea realizarii unui sistem de credit national puternic, Banca Nationala a României a fost întemeiata la 11/23 aprilie 1880. Ministrul de Finante de atunci, Ion Câmpineanu, a devenit primul guvernator, Eugeniu Carada - adevaratul ctitor - a condus organizarea si functionarea Imprimeriei alaturi de Emil Costinescu, iar Theodor Stefanescu s-a ocupat de organizarea contabila a Bancii. Pornita la drum cu un capital de 30 de milioane de lei (din care 10 milioane capital de stat), Banca si-a desfasurat initial activitatea într-un mic spatiu de la Creditul Funciar Rural. La 16 decembrie 1900, statul s-a retras din asociatia formata cu Banca Nationala a României, aceasta devenind o simpla banca particulara privilegiata, drepturile guvernului trecând asupra actionarilor. Banca primea prelungirea dreptului de privilegiu asupra emisiunii monetare pâna la 31 decembrie 1920, drept prelungit apoi pâna la 31 decembrie 1930. Din cauza razboiului, la 15 noiembrie 1916 Banca Nationala a fost evacuata la Iasi. Administratia militara germana a sechestrat sediul si bunurile BNR La 14 noiembrie 1916, tezaurul Bancii fusese mutat la Iasi, iar apoi transferat în Rusia sub paza si garantia guvernului rus. La 1 decembrie 1918, Guvernul român, Banca Nationala, precum si celelalte institutii centrale revin la Bucuresti. În acea grea perioada, Banca Nationala a fost singurul sprijin al statului în refacerea economiei distruse de razboi si în unificarea circulatiei monetare. Dupa 1924 a avut loc reorganizarea Bancii Nationale. Legea din 1925 prelungea privilegiul de emisiune pentru Banca Nationala pe o perioada de 30 de ani si marea capitalul de la 30 la 100 de milioane de lei. Statul a reintrat în rândul actionarilor. În perioada crizei economice din anii 1929-1933, Banca a acordat credite statului pentru echilibrarea bugetului, operatiune continuata si în anii urmatori. Treptat, atributiile si rolul Bancii în sfera financiara au crescut foarte mult, acesteia revenindu-i dreptul de control al activitatii bancare, al circulatiei devizelor, de elaborare a politicii monetare si financiare a tarii. Dupa preluarea puterii politice de catre comunisti (6 martie 1945), guvernul a trecut la etatizarea bancilor, lucru realizat în doua etape: penetrarea Consiliului de administratie al Bancii Nationale de catre comunisti, la 28 noiembrie 1946, respectiv dizolvarea si punerea în stare de lichidare a bancilor si institutiilor de credit, cu exceptia

BNR si CEC., la 11 august 1948. Din 1990, a început anevoiosul drum al reluarii de catre Banca Nationala a României a functiilor sale firesti detinute pâna în 1946. Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

Principalele atributii ale BNR sunt:

- Elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb

- Autorizarea ,reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit,promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plata pentru asigurarea stabilitatii financiare

- Emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei

- Stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia

- Administrarea rezervelor internationale ale Romaniei

BNR sprijina politica economica generala a statului,fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau fundamental privind asigurarea stabilitatii preturilor.Conducerea BNR este asigurata de catre un Consiliu de Administratie,format din 9 membri,numiti de Parlament.Misiunea Consiliului de Administratie este de a adopta decizii,in concordanta cu prevederile legii,in domeniul monetar,al cursului de schimb si al supravegherii activitatii bancare.BNR dispune in plan juridic de un grad de independenta,atat in contextul noilor conditii ale sisitemului bancar romanesc,cat si al abordarii teoretice a rolului autiritatii monetare,care se manifesta in prezent in lume.

BNR desfasoara urmatoarele operatiuni:

a. emisiunea monetara: BNR este singura institutie autorizata sa emita bancnote si piese in intreaga tara,administreaza stocul de bancnote si monede,formuleaza programul de emisiune monetara,astfel incat sa satisfaca cererea de moneda necesara circulatiei monetare.Totalul stocului de bancnote si piese metalice este inscris in bilantul BNR,in pasiv.

Cantitatea de moneda emisa peste nivelul rezervelor internationale este acoperita prin urmatoarele active:

- avansuri acordate de BNR statului si imprumuturi acordate

- credite acordate societatilor bancare:titluri in porofoliu:cecuri,titluri comerciale

b. operatiuni cu societatile bancare si cu alte institutii de credit:in cadrul relatiilor BNR cu societati bancare,alaturi de scontarea si rescontarea titlurilor comerciale sau acordarea creditelor,o importanta sporita o au operatiunile de refinantare.Prin refinantare,BNR ofera lichiditati societatilor bancare cu respectarea conditiilor de politica monetara.Refinantarea reprezinta o operatiune de acordare a creditelor pe termen scurt,pentru maximum 90 zile,iar formele pe care le imbraca acestea pot fi:

- creditul structural a constituit unul din cele mai importante mijloace de refinantare,prin care o societate bancara putea utiliza,in mod succesiv ,pana la un anumit nivel,sumele dintr-un cont alimentat de BNR,pentru o anumita perioada de timp.Garantarea acestor credite s-a realizat pe baza titlurilor comerciale si a altor titluri acceptate de BNR.Creditul structural se acorda numai pana la nivelul plafonului stabilit de conducerea BNR,pentru fiecare banca.Nivelul ratei dobanzii practicate pentru aceste credite a fost stabilit de Consiliul de Administratie,reprezentand rata oficila a scontului.In