Informatică - noțiuni generale

Ce este informatica?

Informatica este stiinta care se ocupă cu studiul si elaborarea metodelor de preclucrare a informatiei cu ajutorul sistemelor automate de calcul. Academia Franceză (în 1966) defineste informarica ca fiind stiinta prelucrării rationale, îndeosebi prin masini automate, a informatiei, considerată ca suport al cunostintelor umane si al comunicărilor în domeniile tehnicii, economice si sociale. Informatica preia treptat toate sarcinile dintr-un sistem economico-social privind elaborarea de metode, tehnici, concepte, studii si sisteme pentru prelucrarea eficientă a informatiei în diverse domenii. În stadiul actual de maturizare a informaticii, aceasta trebuie să urmărească două obiective majore: pe de o parte să realizeze prin metodele si tehnicile sale sisteme informatice performante prin care să se asigure accesul larg la informatie, iar pe de altă parte, să asigure utilizarea eficientă a tuturor resurselor de calcul. În acceptiunea curentă, informatica cuprinde toate activitătile legate de proiectarea si exploatarea sistemelor de prelucrare automată a informatiilor, în scopul cresterii eficientei activitătilor umane.

Ce este un sistem informational- Dar un sistem informatic?

Conceptul de sistem desemnează un ansamblu de elemente dependente între ele, formând un tot organizat.

Sistemul informational reprezintă ansamblul de fluxuri si circuite informationale, organizate într-o conceptie unitară, care asigură legătura dintre sistemul decizional (sistemul de conducere) si sistemul operational (sistemul de executie).

Sistemul informatic cuprinde ansamblul tuturor resurselor, metodelor si tehnicilor prin care se asigură prelucrarea automată a datelor. Sistemul informatic este o componentă a sistemului informational si anume acea parte a acestuia care preia si rezolvă sarcinile d culegere, prelucrare, transmitere si stocare a datelor, cu ajutorul sistemelor de calcul. Deci, sistemul informatic cuprinde ansamblul tuturor resurselor, metodelor si tehnicilor, prin care se asigură prelucrarea automată a datelor. Aceste resurse sunt:

- ansamblul de echipament (hardware);

- sistemul de programare (software);

- baze de date;

- ansamblu personal si cadru organizatoric.

Sistemele informatice se pot clasifica după mai multe criterii:

a) după domeniul activitătii si nivelul la care se realizează:

- S.I. pentru conducere, la nivelul agentilor economici individuali;

- S.I. pentru conducere, la nivelul agentilor economici de grup;

- S.I. pentru conducerea unitătilor administrativ-teritoriale;

- S.I. generale, care vizează anumite activităti la nivelul economiei nationale.

b) după gradul de structurare a colectiilor de date:

- S.I. care utilizează colectii de date sub formă de fisiere independente;

- S.I. care utilizează colectii de date sub formă de baze de date;

- S.I. care utilizează baze de date în regim de teleprelucrare

- S.I. cu functionare în timp real;

- S.I. orientate pe obiecte;

- S.I. distribuite;

- S.I. integrate.

Definiti notiunile de hardware si software.

Hardware-ul este compus din totalitatea componentelor aflate într-un sistem de calcul pentru functionarea corectă.

Totalitatea programelor care permit functionarea unui sistem de calcul constituie software. Software-ul este constituit din 3 categorii principale de programare: firmware-ul, sistemul de operare si programele de aplicatii.

Descrieti structura unui calculator.

Configuratia fizică a unui calculator personal este constituită din unitatea centrală si dispozitive periferice.

Unitatea centrală poate fi montată într-o carcasa orizontală sau verticală (de tip tower: mini, midi, big). Microprocesorul, memoria RAM principală si memoria ROM sunt conectate pe placa de bază a calculatorului. În carcasă sunt montate, de asemenea, dispozitivele de memorare externă( hard-disk, unitătile de floppy-disc, compact disc, bandă magnetică), sursa de alimentare, dispozitivele interne suplimentare (placa de sunet, extensii de memorie, modem intern), precum si porturile ce permit conectarea dispozitivelor externe de intrare/iesire.

Placa de bază, numită “inima calculatorului” se află în unitatea centrală si grupează o serie de componente eterogene din punct de vedere functional: microprocesorul, memoria intern, controlere, porturi, magistrale, sloturi.

Unitatea centrală de procesare (UCP) este componenta cea mai importantă, “creierul” unui calculator. La microcalculatoare, UCP este implementată cu ajutorul unui microprocesor, un circuit integrat care contine milioane de tranzistori, încapsulati într-un învelis ceramic de numai câtiva centimetrii pătrati, învelis care are rol de protectie, dar si de disipare termică.

Unitatea de comandă si control (UCC) controlează activitatea tuturor dispozitivelor fizice ale calculatorului si coordonează procesul de decodificare si executare a instructiunilor.

Memoria internă se mai numeste si memoria principală. Este una din componentele de bază care păstrează temporar programele si datele în forma lor binară pe toată perioada de executie a unui program si are o capacitate de stocare limitată si relativ mică.

Magistralele microcalculatorului sunt căile de comunicare între componentele unui calculator (UC, UM, sistemul I/O).

Prezinta notiunea de informatica si elementele constructive ale unui sistem de calcul, unui sistem informatic si unui sistem informational