Riscul în asigurări

În literatura de specialitate sunt prezentate puncte de vedere diferite în legătură cuconceptul de asigurare. Asigurarea reprezintă un sistem de relaţii economico-sociale, unproces obiectiv necesar al dezvoltării economice şi sociale izvorat din acţiunea legilor economice obiective care constă în crearea în comun, de către persoanele fizice şi juridiceameninţate de anumite riscuri, a unui fond din care se compensează daunele şi se satisfacalte cerinţe economico-financiare probabile, imprevizibile

Caracteristicile exclusive ale asigurării sunt scopul şi metoda. Scopul reprezintăcompensarea pagubelor produse de calamităţi ale naturii şi accidente, precum şiprevenirea pagubelor.

Metoda e constituită din acoperirea unor riscuri, crearea unei comunităţi de risc.Scopul şi metoda sunt materializate prin formarea şi utilizareafondului de asigurare

Alţi autori definesc conceptul de asigurare ca o operaţie prin care unei părţi,asiguratul, i se permite în schimbul unei prime sau cotizaţii o prestaţie furnizată de către oaltă parte, asiguratorul, în cazul apariţiei unui eveniment.Există formulări diferite ale conceptului de asigurare, fără a exista un consens şiaceasta datorită unor dificultăţi de ordin economic, social şi juridic, dintre care cele mai importante sunt:sfera vastă de acţiune a asigurărilor, precum şi practicile complexe folosite în asigurări;

Într-o lume în continuă dezvoltare, în care se manifestă o extindere treptată a relaţiilor comerciale, partenerii îşi doresc mai mult ca oricând să se pună la adăpost de eventualele disfuncţionalităţi financiare ale celor cu care încheie afaceri.

Riscul care apare este greu de prevăzut de către contractanţi, astfel încât aceştia apelează la instituţii specializate în protejarea afacerii, companiile de asigurări. Companiile de asigurări preiau asupra lor riscul producerii unui eveniment, obligându-se ca la producerea acestuia să plătească asiguratului sau unei terţe persoane ( beneficiar) o indemnizaţie, cu condiţia plătirii de către asigurat a unei prime de asigurare .

Dacă nu ar exista risc , atunci nu ar exista nici asigurări. Riscul este obiectul oricărui contract şi reprezintă elementul specific al asigurării.

Conform definiţiei adoptate de OCDE în 1983, “riscul este constituit din probabilitatea ca un fapt cu consecinţe nedorite să se producă”.

Riscul poate fi descris şi ca o probabilitate ca evenimentele să evolueze mai rău decât s-a prevăzut. Dacă totul ar fi cunoscut cu certitudine, atunci sarcina asigurătorului şi a autorităţilor de supraveghere a asigurărilor ar fi foarte uşoară.

Alţi autori consideră riscul ca reprezentând o variaţie a rezultatului care poate să apară într-o anumită perioadă de timp şi într-o anumită situaţie.

Reacţiile omului la risc sunt diferite şi depind de creşterea numerică a populaţiei şi circulaţiei acesteia în cadrul national . .

Noţiunea de risc este specifică domeniului asigurărilor, constituind un element esenţial al contractelor de asigurare. .

Câteva noţiuni ale riscului în asigurări sunt următoarele:

1. riscul reflectă gradul de probabilitate de ivire a unui pericol pentru care se încheie asigurarea ; ;

2. riscul presupune evenimentul care produce pagube; ;

3. riscul înseamnă obiectul asigurării; ;

4. riscul reflectă ramura de asigurare la care se referă (riscul auto, riscul industrial etc.).

Riscul în asigurările generale poate fi definit sub aspect juridic şi sub aspect tehnic.

Din punct de vedere juridic, riscul reprezintă evenimentul viitor al cărui moment de apariţie este nedeterminat, contra căruia asiguratul îşi ia măsuri de protecţie prin încheierea asigurării.

Din punct de vedere tehnic, riscul este caracterizat prin probabilitatea de producere a evenimentului şi prin volumul acestuia .