Devalorizarea Monedei

1. DOMENIUL ŞI PROBLEMA DE CERCETAT

Oamenii, instituţiile, societăţile au fost întotdeauna confruntate cu probleme de risc şi incertitudine.Progresul societăţii contemporane a fost posibil datorită asumării unor riscuri.În special, nu ar fi fost posibilă creşterea economiei dacă certitudinea prima în faţa riscului şi incertitudinii.

Perioada de tranziţie la economia de piaţă impune sistemului bancar să se restructureze fundamental, atât din punct de vedere al proprietăţii, cât şi al instrumentariului şi tehnicilor de lucru. Din punct de vedere al managementului riscului valutar aceste perturbaţii de trecere de la o stare economică la alta impun existenţa unor puternice dezechilibre între ramurile economiei naţionale şi între diferite zone geografice, instabilitate financiară, distorsiuni monetare, inflaţie ridicată şi depreciere puternică a monedei naţionale pe piaţa valutară.Dependenţa băncilor faţă de sistemul economic determină ca nivelul general al riscului stabilit pentru aceasta să nu poată fi mai mic decât cota de risc a ţării, determinată de performanţele oglindite în indicatorii macroeconomici elaboraţi periodic (PIB, soldul balanţei de plăţi, nivelul rezervelor valutare).

Managementul riscului valutar în sistemul bancar naţional are un anumit specific impus de

situaţia economiei în tranziţie, dar şi de particularităţile mediului bancar intern.

Problema:

Leul nu este în general tranzacţionat în afara României, şi rezervele valutare ale BNR ar putea scădea la un nivel care ar putea limita lichidităţile pe piaţa valutară.Ca rezultat al acestui lucru, este posibil ca în anumite circumstanţe să nu existe valută disponibilă pe piaţa valutară.Trebuie menţionat că o asemenea situaţie nu a existat pâna în prezent.

Prin Regulamentul Valutar(3/1997 cu modificările ulterioare)s-a realizat o liberalizare completă a tuturor operaţiunilor valutare curente, în timp ce operaţiunile valutare de capital pot fi efectuate numai cu autorizarea prealabilă a BNR.Prin Regulamentul Valutar si prin reglementări ulterioare, anumite operaţiuni de capital au fost excluse din categoria celor supuse autorizării, fiind necesară doar o notificare din motive statistice(creditele de comerţ internaţional cu termen de rambursare mai mare de un an, creditele si împrumuturile financiare cu termen de rambursare mai mare de un an, inclusiv leasing-ul financiar, acordate de nerezidenţi rezidenţilor, operaţiunile privind garanţiile, avalurile, facilităţile financiare auxiliare legate direct de comerţul internaţional, cu scadenţă mai mare de un an acordate de nerezidenţi rezidenţilor).Plata dividendelor este considerată operaţiune valutară curentă si nu necesită autorizarea BNR.Aceste reglementări referitoare la regimul valutar, inclusiv Regulamentul Nr. 3/1997 au fost emise de BNR şi au in-trat în vigoare în ianuarie 1998.

Regulamentul Valutar stabileşte un sistem în care BNR încă analizează şi autorizează individual o mare varietate de operaţiuni valutare.Politica de control valutar, practica şi interpretarea BNR pot afecta activităţile BRD.

Până în 1989, în România există un monopol al statului asupra valutei, în strânsă legătură cu monopolul statului asupra comerţului exterior;Banca Română de Comerţ Exterior era singura autorizată să efectueze cumpărări şi vânzări de valute(până în mai 1991, Ministerul de Finanţe, Banca Naţională şi Banca Româna de Comerţ Exterior au exercitat politica valutară). “În România problema convertibilităţii leului a fost ridicată încă din 1982.Întrucât nu erau îndeplinite condiţiile cerute de F.M.I., nu s-a reuşit declararea convertibilităţii monedei naţionale” [1,pp.41-60].

La începutul anului 1997, deprecierea explozivă a leului a fost stopată prin majorarea ratelor dobânzii.B.N.R. a majorat rata dobânzii pentru creditul de licitaţie ( instrumentul cel mai eficient) de la 58,8% în ianuarie 1997 la 266,7% în martie 1997 şi 184,9% în aprilie 1997.Odată ce obiectivele au fost îndeplinite(stoparea deprecierii), practic B.N.R. nu a mai fost nevoită să acorde credite băncilor comerciale(din lipsa cererii acestora).