Contractul de Asigurare

Introducere

Încă din cele mai vechi timpuri un aspect esenţial în viaţa şi evoluţia omului l-a constituit grija faţă de viitor, teama combinată cu precauţie şi înţelepciunea cu siguranţa unui lucru împlinit.

Persoanele fizice,societățiile comerciale și alte organizaţii se întalnesc cu riscuri în activitaţile lor,iar asigurările îi ajută să se protejeze împotriva acestora,riscul fiind definit ca un eveniment posibil dar incert,a cărei producere va aduce pierderi. Orice persoană care trăiește într-o societate organizată este afectată de riscuri într-un fel sau altu. Indiferent cât de multă grijă acordăm evitării problemelor sau protecţiei familiei şi a bunurilor personale, riscul există în viaţa noastră aducând pierderi materiale şi financiare.

Indiferent de cat de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar: nu putem controla tot ceea ce se întampla în jurul nostru, exemplul cel mai bun fiind poate natura.Dar natura nu este singura care ne afecteaza și ne provoaca pagube. Accidente se întampla la tot pasul, iar jaful, furturile, talhariile, toate țin de natura umană.

Riscurile acestea vor exista întotdeauna. Dar mai sunt si altele, în legatură cu sanatatea, cu activitatea profesionala, și, în cazul firmelor, riscuri privind marfurile sau activele companiiei. De aceea este foarte bine să încercam să transferam riscurile asupra altcuiva.

Pe măsura dezvoltării relaţiilor economice,oamenii confruntaţii destul de frecvent cu pericole ce le pun în primejdie viaţa și proprietatea au descoperit necesitatea de a apela la asigurare-modalitatea cea mai simplă de a se proteja pe ei și bunurile ce le aparțin.Acestea sunt motivele pentru care au apărut serviciile sau, mai bine zis, produsele de asigurare.Acestea sunt oferite de companii specializate care preiau diferite riscuri in schimbul unei sume de bani. Astfel, plata unei sume il pune pe asigurat la adapost de problemele cauzate de accidente, fie ele auto sau de altă natură, îi poate salva firma de la probleme financiare care ar putea duce la faliment s.a

Oamenii au organizat această formă de protecţie sub forma unor societăţi de asigurare care să funcţioneze în baza unei legislaţii, a unor norme, principii economice şi de protejare a persoanelor ce consimt să participe la aceste fonduri financiare

Capitolul 1. Contractul de asigurare

1.1 Definirea şi trăsăturile jurdice ale contractului de asigurare

Asigurarea este o formă de protecţie bazată pe un contract, prin care o persoană fizică sau juridică care se va numi asigurat, cedează anumite riscuri unei persoane juridice – asigurător, plătind asigurătorului o sumă de bani numită primă de asigurare. În schimbul primelor de asigurare alocate unor fonduri speciale, asigurătorul acceptă riscul unor despăgubiri, în cazul în care deţinătorul poliţei va suferi un prejudiciu.

Într-un sens mai larg asigurarea transferă riscul de la o persoană la un grup de persoane care astfel poate mai uşor să compenseze financiar daunele suferite.Contractul de asigurare este actul juridic ce se încheie de către asigurat şi asigurător.

Asigurarea exprimă în principal o protecție financiară pentru pierderile suferite de oamenii sau companii datorate unor diverse riscuri.Relațiile sociale dintre oamenii se realizează pe baza unor înțelegeri verbale sau scrise ,pe baza contractelor,ce constituie forma juridică a asigurării.

În Codul Civil, definitia dată contractului de asigurare a suferit îmbunatatiri successive. Astfel,în conformitate cu prevederile art.49 din reglementarea adoptată in 1930,”prin contractul de asigurare întreprinderea se obligă ca în schimbul unei prime sa ia asupra sa un risc.”

Potrivit dispozițiilor art.57 din reglementarea adoptată in 1971,”prin cotractul de asigurare asiguratul se obligă să plătească o primă Administrației Asigurărilor de Stat,iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui eveniment,obligandu-se ca,la producerea evenimentului ,să plătească unei terțe persoane,denumiă beneficiar,o indemnizație-despăgubire sau sumă asigurată în limitele convenite”

După renunțarea la monopolul statului în domeniul asigurărilor,exercitat prin Administraţia Asigurărilor de Stat, a apărut necesitatea reformularii definiţiei date prin lege contractului de asigurare.Astfel,Codul Civil Român ,la art 942,defineşte contractul ca “fiind acordul între doua sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge între danşii un raport juridic”.

Bistriceanu D. Gheorghe, Asigurări şi reasigurări în România, Ed. Universitară, Bucureşti 2006;

Ciurel Violeta, Asigurări şi reasigurări. Abordări teoretice şi practici internaţionale, Ed. Allbech, Bucuresti, 2000;

Constantinescu Dan Anghel, Asigurări şi reasigurări, Ed. Tehnică, Bucuresti, 1998;

Constantinescu Dan Anghel,Tratatul de asigurări,Vol I,Ed. Economică,București, 2004;

Titel Negru, Asigurări. Ghid Practic ,Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2006

www.asigurări.ro.

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, Finante Banci