Asigurări de Deces

CAP.1. INTRODUCERE

Asigurările de viaţă (persoane) au ca obiect garantarea plăţii unei sume de bani de către asigurător, în cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizică, a asiguratului şi anume: vătămarea corporală, îmbolnăvirea, decesul sau supravieţuirea acestuia. Chiar şi persoanele tinere se pot îmbolnăvi sau pot deceda în urma unor accidente neaşteptate, ce vor genera în mod automat şi dificultăţi financiare celor rămaşi în viaţă.

Asigurările de viaţă (persoane) se pot clasifica în funcţie de riscul asigurat, de momentul achitării primei, de momentul încasării sumei asigurate şi de forma pe care acestea o îmbracă.

În funcţie de riscul acoperit, asigurările de persoane pot fi:

a. asigurări de supravieţuire ;

b. asigurări de deces;

c. asigurări mixte de viaţă;

d. asigurări de accidente ;

e. asigurări de viaţă

f. alte forme

Asigurările în caz de deces sunt asigurări care protejează asiguratul sau beneficiarul în caz de deces. Întrucât decesul este un eveniment viitor şi sigur, dar incert ca dată, societăţile de asigurări folosesc mai multe forme de asigurare care să satisfacă cele mai diverse preferinţe.

- asigurarea de viaţă amânată, care constă în aceea că prestaţia societăţii de asigurări nu devine exigibilă decât dacă asiguratul decedează după o dată stabilită prin contract. În acest caz, primele de asigurare sunt mai mici.

- asigurarea de viaţă întreagă, în care societatea de asigurări se angajează să verse capitalul subscris de asigurat beneficiarului în momentul în care va surveni decesul asiguratului, indiferent care ar fi perioada;

- asigurarea temporară, prin care societatea de asigurare se angajează să plătească beneficiarului o sumă de bani determinată, dacă asiguratul decedează în timpul unei perioade stabilite prin contract. Această variantă este folosită cel mai frecvent;

- asigurarea de supravieţuire, prin care societeta de asigurare se angajează să plătească la decesul asiguratului un capital sau o rentă unui beneficiar desemnat cu condiţia ca acesta să fie în viaţă în ziua decesului asiguratului. Se ia în considerare în acelaşi timp decesul asiguratului şi supravieţuirea beneficiarului. Dacă decesul beneficiarului survine înainte de data cuvenită, societatea de asigurare este eliberată definitiv. Această formă de asigurare este puţin practicată .

Asigurărilor de deces protejează asiguratul împotriva riscului de deces; asiguratul se obligă să plăteasca prime de asigurare toată viaţa, existând posibilitatea ca plata primelor să se facă până la o anumită data cum ar fi: data “x”, ieşirea la pensie; în cazul asigurării de deces încheiate pe termen limitat, cu condiţia ca decesul asiguratului să survină în perioada de valabilitate a acestuia.

Prima netă unică la asigurările de deces se contractează pe o perioadă scurtă de timp (de 1 an), pe o perioadă de mai mulţi ani sau pe viaţă, astfel avem formula:

A =

Prima netă unică presupune prima de asigurare plătită de asiguraţi la începutul perioadei de asigurare (duratei asigurării). Persoana asigurată (asiguratul) achită imediat la momentul încheierii contractului de asigurare toate obligaţiile sale financiare faţă de asigurător sub aspectul unei plăţi unice. Prin urmare, contractul este activ pe toată durata asigurării fără plata din partea asiguratului a unor prime suplimentare succesive. Prima este astfel calculată încât sa acopere riscul pe întreaga perioadă asigurată .

Dacă asigurarea se încheie pe termen de 1 an, prima netă unică se va calcula cu ajutorul formulei: A =

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Iasi