Acreditivul și Incasso Documentar

Acreditivul documentar - generalitati

Larga utilizare a acreditivului documentar pe plan internaţional este determinată, pe de o parte, de avantajele pe care le prezintă, atât pentru importator, cât şi pentru exportator, iar pe de altă parte, de supleţea acestei tehnici care permite adaptarea sa la diferite forme pe care le pot îmbrăca schimburile internaţionale.

Derularea acreditivului este reglementată pe plan internaţional prin documentul intitulat "Reguli şi uzanţe uniforme referitoare la acreditivele documentare", revizuite în 1993 de Camera Internaţională de Comerţ de la Paris sub denumirea de "Publicaţia 500".

Acreditivul documentar este un angajament ferm asumat de o bancă de a asigura plata contravalorii unui export contra documentelor prezentate de exportator în condiţiile şi termenele stabilite de ordonatorul acreditivului documentar.

În derularea unui acreditiv documentar apar mai multe părţi implicate, între care există relaţii obligaţionale directe, şi anume:

- ordonatorul (importatorul) este cel care iniţiază relaţia de acreditiv documentar prin instrucţiunile pe care le dă băncii sale de a efectua plata numai pe baza documentelor întocmite de beneficiar în strictă concordanţă cu clauzele acreditivului;

- banca emitentă (banca importatorului) care la solicitarea ordonatorului îşi asumă angajamentul de plată pe bază de documente în favoarea unei terţe persoane - exportatorul - beneficiarul acreditivului;

- beneficiarul acreditivului este cel în favoarea căruia a fost deschis acreditivul şi care, prezentând documentele la bancă, poate încasa contravaloa-rea mărfii exportate;

- banca exportatorului care deserveşte beneficiarul acreditivului. În funcţie de rolul pe care îl are în derularea plăţilor prin acreditiv, ea poate fi: notificatoare, plătitoare, negociatoare şi uneori confirmatoare.

Siguranţa pe care o conferă utilizarea acreditivului documentar părţilor implicate în derularea sa, şi de aici utilizarea preponderentă în decontările internaţionale, rezultă din caracteristicile acestuia:

1. Formalismul sau caracterul documentar, constă în faptul că plata se face numai în baza prezentării unor documente care fac dovada îndeplinirii stricte a anumitor condiţii făcute în acreditiv;

2. Independenţa faţă de relaţia contractuală de bază. El este considerat o tranzacţie independentă de orice contract comercial sau înţelegere între părţile care au iniţiat relaţia;

3. Fermitatea angajamentului bancar. Indiferent de tipul acreditivului, revocabil sau irevocabil, banca acţionează la cererea şi în conformitate cu instrucţiunile ordonatorului, faţă de care se angajează să efectueze o plată;

4. .Adaptabilitatea. În funcţie de modul în care orice operaţiune comercială sau necomercială poate să îmbrace o formă documentară, acreditivul are supleţea necesară adaptării şi la alte operaţii decât cele de import-export şi a cunoscut în practica internaţională o permanentă diversificare; .

5. Siguranţa oferită tuturor părţilor implicate în derularea lui:

- exportatorul - are siguranţa încasării contravalorii mărfii livrate;

- importatorul - are siguranţa că plata nu se va face decât pe bază de documente;

- pentru banca emitentă, angajată ferm să plătească exportatorului din ordinul importatorului, siguranţa operaţiunii izvorăşte din gajul asupra documentelor de expediţie.

Trebuie precizat, în acelaşi timp, că acreditivul, comparativ cu alte modalităţi de plată, presupune o derulare relativ mai complicată şi costuri ridicate.

I.2. Acreditivul documentar - mecanism de functionare

Prin mecanismul derulării unui acreditiv documentar se înţelege succesiunea etapelor de valabilitate ale angajamentului bancar şi acţiunile ce trebuie întreprinse de părţile implicate în relaţia de acreditiv documentar pe parcursul fiecărei etape (figura 5.5).

(1) (2) - dispoziţia de deschidere a acreditivului documentar dată de ordonator băncii emitente (2) care se face pe baza unui contract comercial internaţional în care a fost stipulată această modalitate de plată ( 1 );

(3) - deschiderea acreditivului documentar de către banca emitentă;

(4) - notificarea sau avizarea exportatorului de către banca acestuia; (5) - livrarea mărfii;

(6) (7) - prezentarea documentelor de către exportator băncii sale privind expedierea mării (6) şi plata contravalorii acesteia de către bancă (7);

(8) - remiterea documentelor de către banca exportatorului, băncii emitente şi solicitarea rambursării sumei datorate;

(9) - rambursarea sumei pe baza documentelor primite de către banca importatorului către banca exportatorului;

(10) (11) - remiterea documentelor de către banca emitentă, ordonatorului (10) şi achitarea lor de importator (11);

(12)- importatorul, intrând în posesia documentelor, poate ridica marfa.

Universitatea „Al.I.CUZA” – IASI

Scoala Academica de Studii Postuniversitare FIBAS