Stilul Romanic

A aparut in Franta, la Cluny, in secolul X si este primul stil international, extinzandu-se in toate tarile Europei cu traditie romana pana in estul Europei. Arhitectura Caracteristice epocii sunt castelele, manastirile si bisericile. Castelele erau locuintele seniorilor feudali, fiind si fortarete in caz de atac. Erau asezate pe inaltimi si inconjurate de ziduri groase si inalte, realizate din blocuri de piatra si in partea superioara aveau creneluri, turnuri de aparare si ziduri de straja. Elementul principal al castelelor era donjonul cu infatisarea unui turn inalt cu intrare mai sus de sol, ferestre mici si in care se facea ultima retragere in caz de atac. Castelele erau simbolul autoritatii feudale. In timp au rezistat putine castele. Cele mai multe se afla in Franta si dateaza din secolele XI si XII, iar in Italia, in Toscana se pastreaza si azi o suita de turnuri feudale. Manastirile. S-au construit intre anii 954 si 981 de catre ordinul calugaresc al benedictinilor. La Cluny in Burgundia a fost elaborat stilul romantic. La sfarsitul secolului XI ordinul benedictinilor administra aproximativ doua mii de biserici si manastiri in Franta, Germania, Spania si Italia. Bisericile romanice au devenit locuri de cult in secolele XI si XII in Europa centrala si apuseana