La inceputul secolului al XVII-lea, combativitatea bisericii catolice in Italia nu mai era atat de pronuntata. Cu toate ca Papalitatea pierduse pentru totdeauna tinuturi intinse din Europa Centrala, raspandirea protestantismului fusese zagazuita, iar papalitatea socotea posibila o intelegere cu el.
Arderea pe rug a lui Giordano Bruno si prigoana impotriva lui Galilei au fost ultimele izbucniri ale fanatismului catolic; curand dupa aceea se ridicara glasuri in favoarea tolerantei fata de cei de alta credinta. La curtea papala, care continua sa dea tonul in viata artistica a Italiei, atitudinea fata de arta s-a schimbat.
Papii de la Roma, numeroasele lor neamuri si aristocratia romana se complaceau in rolul de ocrotitori ai artei. Papa Urban al VIII-lea si-a castigat renume mai ales ca protector al artei. Mecenatul sau nu avea o nuanta religioasa. Vizita fara ceremonie atelierul favoritului sau Bernini si-i inchina versuri latine compuse de el insusi.
Arta pagana si nuditatea statuilor antice incetase de a-i indigna pe cei piosi, asa cum mai fusese pe vremea Conciliului tridentin.
Toate acestea au intarit traditiile culturale care porneau de la Renastere si au contribuit sa dea conceptiei despre lume - exprimata in arta secolului al XVII-lea - un caracter mai optimist decat il avusese conceptia despre lume a oamenilor de la sfarsitul secolului al XVI-lea. Numai ca acum in centrul atentiei nu statea personalitatea omului, ci tot ce-l leaga indisolubil de natura inconjuratoare si de intreaga lume. Cu toata tenacitatea bisericii, incercarile ei de a supune gandirea stiintifica dogmelor religioase au ramas infructuoase. In secolul al XVII-lea gandirea stiintifica s-a despartit de religie. In fata stiintelor exacte s-au deschis in acea epoca vaste perspective. In ciuda tuturor persecutiilor, Galilei a izbutit sa-si mentina teoriile, care au devenit fundamentale pentru intreaga stiinta moderna. In multe directii el a urmat ideile lui Leonardo. In timp insa ce Leonardo inclina spre observarea faptelor izolate, iar Bruno tindea spre afirmatii general valabile, fara a dispune inca de bazele necesare pentru a le justifica, Galilei a reusit sa fundamenteze sistemul de legi care stau la temelia universului exprimand aceste legi in formule matematice clare.
Arhitectura italiana din secolul al XVII-lea a intrat in istoria artei sub numele de arhitectura a barocului. Cuvantul ,,barocco" desemna initial unul dintre silogismele logicii medievale.
Plina de culoare si de dramatism, arta baroca a fost creata mai ales pentru a servi religiei. Ea trebuia sa incante si sa copleseasca dar mai presus de orice sa implice spectatorul in miracole, extaze si momente ale triumfului crestinatatii.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
