Artele la 1848

Arta revoluaiei de la 1848, sub diferitele sale aspecte, a reflectat noile idealuri aei realitaai revoluaionare; in sculptura, muzica, arhitectura, revoluaia de la 1848 poate fi urmarita sub aspectele ei cele mai importante. Astfel se explica de ce, intr-un timp atat de scurt cat a ainut regimul revoluaionar in Muntenia, au fost cultivate toate genurile aei au aparut realizari la care arta din epocile anterioare nu ajunsese.

Pictura.

Artistul care aei-a legat numele de aspiraaiile poporului pentru epoca de dupa 1848 a fost Theodor Aman, pictor de referinaa al romanilor(1831-1891).

Aman aei-a petrecut copilaria la Craiova, unde a urmat cursurile colegiului local; aici a avut ca profesor pe pictorul Constantin Lecca. A urmat apoi la Sf. Sava din Bucureaeti, de unde s-a intors la Craiova pentru a participa la revoluaia din 1848. In 1851 a plecat la Paris, unde a avut buni profesori, de la care aei-a insuaeit desenul aei studiul compoziaiei istorice.

Printre primele opere expuse la Paris, se afla un autoportret la care se vede influenaa lui Courbet. Puain mai inainte executase Cea din urma noapte a lui Mihai Viteazul, care a deschis seria unor creaaii artistice legate de evenimentele istorice. Dupa o calatorie la Constantinopol, s-a intors in 1858 in aara cu un renume caaetigat. El a realizat tablourile Unirea Principatelor, Hora Unirii la Craiova opere in care iaei manifesta credinaele sale patriotice. In timpul domniei lui Cuza a executat alte tablouri istorice, cu scene din trecutul de lupta al poporului roman impotriva turcilor, ecou al dorinaei de libertate. O interesanta compoziaie este tabloul care prezinta alegerea lui Cuza, document veridic; de asemenea este viu portretul lui Tudor Vladimirescu. 25251zic28nhc1d

Cum pe acea vreme aaranii preocupau pe artiaetii inaintaai, Aman i-a infaaiaeat in mai multe figuri aei compoziaii; mai aproape de realitate a tratat acest subiect in cateva gravuri de dupa epoca lui Cuza. Anii din urma ai vieaii lui Aman au fost plini de amaraciune; el a criticat poziaia regelui, care adusese pe arhitectul francez Lecompte de Nouy, care, in nepriceperea sa, distrugea monumentele naaionale. Atitudinea sa protestatara faaa de conducerea aarii a revarsat-o intr-un tablou neterminat, Boierii surprinaei la ospaa de trimiaeii lui Vlad Aepeae.

Iniaiatorul AEcolii de belle-arte aei al Pinacotecii de la Iaaei, Gh. Panaiteanu-Bardasare, infocat unionist, a fost un pictor influenaat de academismul insuaeit pe vremea studiilor sale la Paris. Cunoscute sunt cateva tablouri reprezentand figuri pline de sentimentalism aei cateva portrete de contemporani.

Bogat in activitatea sa artistica a fost Gheorghe Tattarescu( 1818 - 1894 ). S-a facut cunoscut ca pictor religios, decorand numeroase biserici din diferite colauri ale aarii aei contribuind la procesul de laicizare a acestei arte arhaizante. Pentru cunoaaeterea mai justa a acestui gen, Tattarescu a intreprins in 1884 o calatorie in Rusia, care a avut un rezultat fericit: decorarea Mitropoliei din Iaaei. A lasat un bun manual de pictura, valoros pentru vremea sa.

Subiectul alegoric al unirii este foarte frecvent. Printre cele mai importante lucrari sunt: Unirea Principatelor