Terorism - antropologie politică

Terorismul şi violenţa politică

Studiul de faţă se referă la locul pe care îl ocupă terorismul, şi mai cu seamă, terorismul kamikaze în universul violenţei politice.

Termenul „terorism politic” a fost îndelung folosit în diverse domenii, precum politică, mass-media ori în unele cercuri universitare. Aşadar, „pentru unii, terorismul înseamnă acţiuni violente ale unor grupări împotriva statelor; pentru alţii, terorismul politic este oprimarea de către stat a propriilor cetăţeni, în vreme ce pentru o a treia categorie el reprezintă acţiuni războinice ale unor state împotriva altor state.” Dificultatea formării unei definiţii general valabile pentru termenul „terorism” este dată şi de conotaţia emoţională negativă a acestei noţiuni. Terorismul a devenit un simplu cuvânt de defăimare, fără să mai descrie un tip specific de activitate. De multe ori, oamenii au tendinţa să dezaprobe un anumit tip de atitudine cu care nu sunt de acord, fără a putea denumi cu precizie, de exemplu, un comportament terorist.

Tocmai de aceea studiul de faţă îşi propune să trateze terorismul ca pe o formă de luptă şi nu în conformitate cu opinia publică ori cea socială. Aşadar, se va aborda fenomenul din punct de vedere tehnic, şi nu moral.

Înainte de a dezvolta subiectul „terorism”, însă, voi trece în revistă câteva noţiuni despre universul violenţei politice.

Universul violenţei politice

Violenţa motivată politic poate fi clasificată în diverse moduri. Voi prezenta însă tabelul de clasificare a violenţei politice realizat în cadrul culegerii de studii Terorismul, clasificare în funcţie de utilitate şi eficienţă :

Iniţiator Ţintă

Stat Cetăţeni

Stat Război pe scară largă, stare de beligeranţă; activităţi în timp de pace: operaţii speciale, lovituri de pedeapsă. Aplicarea legii şi oprimarea ilegală din partea organelor de ordine.

Cetăţeni Lupta de gherilă; terorism insurgent; lovitură de stat, revoluţie leninista. Terorism prin grupări paramilitare; terorism etnic

Tabelul 1: Clasificarea de bază a violenţei politice

Prin acest tabel se face diferenţa dintre cel care iniţiază violenţa şi ţinta sa, făcând totodată distincţia între stat şi cetăţeni. Tabelul cuprinde, în mare, toate formele de violenţă politică îndreptată de unii oameni împotriva altora. În continuare voi aprofunda diferitele categorii de comportament violent.

State împotriva altor state

Violenţa iniţiată de state poate fi împărţită în două tipuri: violenţa unor state îndreptată împotriva altor state şi violenţa aplicată de state împotriva propriilor cetăţeni.

De multe ori, acţiunile agresive ale unor state îndreptate împotriva altor state au luat forma razboiului convenţional, prin înfruntarea unor armate de mărimi obişnuite. Tocmai de aceea aceasta este considerantă ca fiind forma de violenţă cea mai bogată în consecinţe din istoria omenirii.

State împotriva cetăţenilor

Utilizarea forţei împotriva propriilor cetăţeni cuprinde două subcategorii: procesul transparent, legal, prin care statul îşi aplică legea iar cealaltă este reprezentată de utilizarea violenţei ilegale de către guvern având ca scop intimidarea şi terorizarea cetăţenilor pentru a nu se opune regimului.

Cetăţeni împotriva altor cetăţeni

Violenţa unor cetăţeni asupra altor cetăţeni se exercită de cele mai multe ori prin încălcarea obişnuită a legii. De regulă, acest tip de violenţă nu este bazat pe raţionamente politice. În general este comisă din motive personale.

Totuşi, există şi fenomene de violenţă comisă de cetăţeni din motive politice sau sociale. Unele dintre ele sunt legate de rivalităţi, de lupte rasiale ori etnice, unele sunt asociate cu ideologii de dreapta sau de stânga, iar altele se bazează pe chestiuni particulare, cum ar fi protecţia mediului sau drepturile animalelor.

Cetăţeni împotriva statului

Acest tip de violenţă poate fi organizat sau spontan şi reprezintă, de multe ori, expresia impulsivă a cetăţenilor nemulţumiţi, neavând un scop politic clar, nefiind coordonată de lideri şi neavând un plan prestabilit.

Dacă vorbim de forma organizată, violenţa cetăţenilor intră în categoria insurgenţelor, al cărui scop este răsturnarea guvernului. Principalele forme de insurgenţă reprezintă strategii distincte de revoltă.

În cele ce urmează este imperios necesar să stabilim semnificaţia formelor de violenţă insurgenţă, dar şi locul pe care îl ocupă terorismul în cadrul acestei violenţe.

Forme de violenţă insurgentă

Violenţa insurgentă poate fi de mai multe tipuri: revoluţie, lovitură de stat, luptă de gherilă, terorism, revoltă. În Tabelul 2 putem regăsi aceste tipuri de violenţă, clasificate în funcţie de anumite criterii. Prin acest tabel putem observa cadrul în care se situează terorismul, în comparaţie cu celelalte tipuri de violenţă insurgentă.