Studiu hermenautic - făpturi supranaturale și fantastice

I Sfintii crestini

Romanii find un popor crestin au o multime de sfinti importanti, ei intervenind in mituri, in viata de zi cu zi, in povestile si basmele populare. Pe langa divinitatea suprema – Dumnezeu – (voi aborda in partea a III-a) apar si o multime de sfinti, ingeri, slujitori ai Domnului. In acest text se gasesc multe referiri la Sf. Ilie (textul fiind legat de feomenele naturii: piatra sau grinina, ploaia si furtunile). Sf. Ilie este sarbaorit pe data de 20 Iulie in mijlcul verii, el fiind astfel responsabil de fenomenele naturii in specia de piata, tunet si fulger:

Pag 177 Cand tuna, cat omat apuca sfantul Ilie cu tunul, atata piatra este peste an

Pag 182 Sf Ilie oranduieste piatra.

Pag 182 Sf Ilie il topeste pe foc (omatul) si da ploaie din el, da dracii fac gheata si dau asupra oamenilor sa n-aiba pane.

De sarbatoarea Sf. Ilie exista si in zona Banatului o supestitie aceea ca va ploua. Referirile la Sf. Ilie sunt cele mai des intalnite in text. Mai apar referiri si la Sf. Petre care este unul cei 12 apostoli

Pag 190 Piatra o poarta Sf . Petru si balauri in ceri, ei o fierb de-i mai maruntica si Sf. Petrea o da.(Botosani)

Pe langa sfiti apar si arhangheli in special Arhanghelul Gavril

Pag 182 Piatra o poart Arhanghelul Gavriil, el oanduieste cu tunul si cu piatra.

In text mai apar si : Sf. Ion de la Suceava , Arhanghelul Mihail, Sf. Vasile, Sf. Paul, Sf. Gheorghe, Sf Alexei, Sf. Nichita, Sf. Macove, Maica Domnlui si Domnul Iisus Hristos

Apare si Maica Domnului ca protectoare a darurilor oferite pentru cei morti ( in text merele). Ea ocupa un loc central in credinta religoas si in legendele populare romanesti, astfel a este omniprezente de oarece nu fxista ici un lucru in ume care san u aiba o mama, o maica.

Astfel religia pe langa scrierile sfinte da nastere la o multime de legende, mituri, basme si povestri. Iar poporul roman este mereu gata sa primeasca si sacreeze aceste legende.

II Calendarul, astrele ceresti si fenomene ale naturii spiritualizate

O alta sursa de inspiratie a legedelor de pe teritorilu tarii noastre sunt astrele, fortele naurii si calendarul care sunt spiritualizate, atribuindulise divere caracteristici si adjective apartinand lumii sfinte si umane. Astfel zilele saptamanii sunt tranasormate in sfinte: Sfanta Luni, Sfanta Marti, Sfanta Mircuri, Sfanta Vineri, si Sfanta Dumineca. Acestor zile ale saptaminii li se atribuie caracteristici umane ele sunt batrane unele sunt bune ( Luni, Marti, Mieruri, Vineri si Dumineca), altele sunt rele (Joi si Sambata). Apare si o ierarhizare iar Sf. Duineca este cea mai importante dintre ele fiind sefa celorlalte. Sf.Dumineca sete urmata a impotanta de Sf. Vineri.

Pag 193 Pe cea lume , la Dumnezeu, toate sfintele isi au casuta lor. Sf. Luni isi are casuta ei, Sf. Marti etc; si fiecare isi are in casa lucrurile cu care oranduieste.- Asa, la Sf. Duminica in casa sa afla o masuta s-un scaun si pe masa o oglinda, iar dinaintea oglinzei sta un sfesnic cu luminare. Sf. Ilie, cand are sa trasneasca undeva, vine aice si se sfatuiste cu Sf. Duminica.

Pag 200 A mers, a mers, a ajuns la Sf. Luni […] Dute la sora mea Sf. Miercuri ca poate ea te va ajuta […] Nici ea n-a stiut s-o indrepte, a trimis-o insa la Sf. Vineri. S. Vineri a indreptat-o si i-a dat o closca cu pui de aur. (Botosani)

Model de studiu hermenautic realizat pe "Datinile si credintele poporului roma" vol II de Elena Niculita-Voronca