Pare a fi intalnirea dintre un obicet de studiu special - societatile traditionale - o metoda, ancheta de teren si mai ales problematica traditioanala privind ritualul si credinta, structurile inrudirii sau organizarea sociala. Cercetarile si abordarile recunoscute ca etnologice depasesc deja cu mult domeniul clasic si precis identificat al acestei discipline. Etnologia imparte cu multe alte discipline majoritatea paradigmelor stiintifice pe care le foloseste. Cercetarile asupra societatilor taranesti nu erau intodeauna associate in mod clar cu etnologia care era confuza: ele se supuneau unei traditii intelectuale proprii si facusera obiectul unor investigatii foarte vechi si se dezvoltau in cdraul unor societati academice. Aceste studii folclorice au aparut drept premise ale etnologiei rurale europene insa autorii lor elaborasera un program in care nu se acorda decat un spatiu restrans unor populatiilor indepateate. Disciplina s-a institutionalizat in moduri diferite in spatial anglo-saxon si in Franta.
In Franta etnologia a devenit autonoma mult mai tarziu sub tutela lui M. Mauss considerat drept fondatorul etnologiei franceze. Primul organism oficial de cercetare etnologica, Institul de Etnologie a fost fondat in 1925 si a trebuit sa se astepte pana in 1943 pentru a fi create prima catedra de etnologie generala in Franta, la Sorbona pe care a ocupat-o M.Griaule.
Etnologie sau folclor, etnologie sau antropologie, antropologie sau sociologie societate primitiva sau moderna, populatie exotica sau apropiata, toate aceste intrebari erau deja in germene in istoria primilor pasi ai acestei discipline.
ETNOLOGIA, FIINTA SOCIETATILOR PRIMITIVE?
Obiectul etnologiei s-a constituit in jurul studiului societatilor primitive, a constituit multa vreme un mod cu totul aparte de abordare a societatilor primitive.
Etnologia a fost singura disciplina care, cu metodele ei speciale de investigare permitea intelegerea societatilor traditionale care ajungeau astfel la statutul de obiect stiintific. Obiectul etnologiei asa cum a fost determinat se dovedeste inoperant pentru definirea disciplinei. Se pune problema limitarii sale la societati a caror unitate este putin problematica, astfel ca singura proprietate comuna a tuturor societatilor primitive este aceea de a fi studiate de etnologi. Orientarea recenta a etnologilor spre studiul societatilor complexe a dus la reconsiderarea obiectului etnoligiei care fusese limitat la societatile traditionale. Fenomenele de mondializare a ingreunat incercarile de a defini disciplima pe plan geografic, confirmand necesitatea de a nu mai analiza societatile traditionale, favorizand studiul articularii localului cu globalul care a devenit unul din elementele principale ale cercetarilor antropologice. Unii etnologi raman totusi legati de obiectul traditional al disciplinei in numele alteritatii.
A.Testart afirma ca obiectul antropologiei trebuie sa tina in mod fundamental de studiul societatilor primive, dupa parerea lui societatole complexe ofera o imagine evanescenta a antropologiei si pune in pericol obiectul traditional al disciplinei.
Limitarea obiectului doar la societatile traditionale se dovedeste problematica mai ales in raport cu proiectul antropologiei, al carei scop este sa gandeasca si sa inteleaga unitatea omului in diversitatea tuturor culturilor.
antropologie politica, fac. de Studii Europene, Babes-Bolyai, cluj-napoca.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
