Diversitate culturală

1. Conceptul de cultura. Modalitati de abordare a notiunii de ,, cultura".

Teoria culturii este considerata a fi extrem de complexa, fiind construita pe ideea privind modelele culturale care pornesc de la o anumita perceptie, semnificatie atribuita culturii. Cultura trebuie privita ca fiind un produs al activitatii omului, al individului uman care priveste critic atat natura cat si societatea.

Perspectiva antropologica abordeaza conceptul de cultura din perspectiva unei lumi umane, nevoia reproducerii sociale pe care indivizii umani doresc sa o asigure. Pentru a intelege diversitatea culturii trebuie inteleasa si acceptata descrierea culturii ca fenomen organic. Comparatia culturii cu un organism viu este o expresie unei analogii proprii modului de gandire uman.

In conceptia altor cercetatori, cultura nu se ocupa decat de probleme spirituale sofisticate fiind nevoie de o initiere speciala in scopul intelegerii acestor aspecte.

Cultura, in general, are ca scop crearea unui efect asupra realitatii inconjuratoare si desavarsirea cailor omului spre actiune. Cultura descrie demersul actiunii umane, fiind nevoita sa se adapteze, corecteze, reconstruiasca in functie de acest demers, permitand chiar si diviziuni locale si temporale.

2. Importanta modelelor culturale in cadrul studiului culturii

Modele culturale presupun prezenta unor structuri particulare, flexibile, care realizeaza distinctia intre anumite experiente culturale. Modelul cultural si versiunile de modele culturale trebuie analizate cu atentie, pentru a sublinia nu doar varietatea culturilor existente in modernitate, ci si posibilitatea cunoasterii cauzelor unor antagonisme de tip cultural, conflicte actuale ori latente. Cultura a fost de fapt mereu actuala, chiar daca sub forme camuflate. Studii recente indica un mare interes manifestat de ,,consumatorii de cultura" pentru informatia asupra identitatilor pe care teoriile culturale o poate oferi, asupra mijloacelor tehnologiei culturale contemporane, asupra perspectivei devenirii culturale intr-o lume care se declara a schimbarii. ,,Consumatorul de cultura" trebuie sa se adapteze nevoii unei formari continue, iar cunoasterea teoriei legate de modelele culturale il poate informa despre cultura, despre modelele culturale ca forma de aplicabilitate a culturii la o realitate contextuala sociala, politica, materiala, spirituala. Ceea ce este considerat a fi un factor extrem de important, este dorinta indivizilor de a regasii elemente comune in cadrul mai multor culturi, tocmai pentru a se putea identifica fie cu alti indivizi apartinand altei natiuni, fie pentru a constientiza adevaratele lor origini.

Cultura este asociata existentei sociale, dar nu trebuie redusa la o explicatie de tip strict sociologic.

Trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte, ca fiind elemente esentiale pentru studiul culturii:

- Relatia dintre traditie si inovatie este prezenta in cele mai vechi forme culturale;

- Cultura trebuie inteleasa ca o entitate vie, o trasatura fundamentala care face societatea in care traiesc oamenii, sa fie constient umana;

- Incercarea de a intelege sensurilor actuale ale culturii, apropierea de alte culturi, constientizarea propriilor valori culturale;

- Cunoasterea si familiarizarea indivizilor cu sensurile conceptului de cultura la dimensiunile lumii actuale.

3. Diversitatea culturala. Locul culturii nationale in cadrul culturilor lumii si rolul pregnant al democratiei in societate.

Simbolul cultural ocupa un loc major in viata unei comunitati, fiind capabil sa defineasca si sa contureze complexitatea unei societati. Simbolul cultural constituie o insumare a unor experiente prin care colectivitatea se exprima, asigura continuitatea experientei vietii in comun prin diferitele sale institutii. Simbolurile culturale pot fi materiale ori spirituale, regionale ori general umane, depinzand de mijloacele prin care sunt diseminate.

Cultura nationala se afla intr-o relatie de contextualizare culturala cu ceea ce am numi cultura universala or mai sigur globala.

1. Bugajski, Janusz: Political Parties of Eastern Europe. A Guide to Politics in the Post-Communist Era. Armonk, NY-London, England: M.E. Sharpe (The Center for Strategic and International Studies), 2002.

2. Cunningham, F.: Theories of Democracy. A Critical Introduction, London-New York: Routledge, 2002.

3. Lijphart, Arend: Democracy in Plural Societies. A Comparative Exploration, New Haven-London: Yale University Press, 1977.

4. Kymlicka, W., Opalski, M. (esd.): Can Liberal Pluralism Be Exported? Western Political Theory and Ethnic Relations in Eastern Europe, Oxford: Oxford University Press, 2000.

5. Snyder, Jack: From Voting to Violence. Democratization and National Conflict, NewYork-London: W. W. Norton & Company, 2000.

6. Stein, J. P. (ed.): The Politics of National Minority Participation in Post-Communist Europe. State-Building, democracy, and Ethnic Mobilization, Armonk, NY-London, England: M.E. Sharpe (EastWest Institute), 2002.