Importanța Musculaturii Membrelor Inferioare în Ortostatism

IMPORTANTA MUSCULATURII MEMBRELOR INFERIOARE ÎN ORTOSTATISM

Ortostatismul se poate spune ca depinde vital de aparatul locomotor. Acesta este constituit din sistemul osos si sistemul muscular, ambele asigurand sustinerea corpului si posibilitatea de deplasare.

Membrele inferioare, avand rolul de a sustine greutatea corpului, de a participa la mentinerea echilibrului si de a produce deplasarea corpului in pozitia bipeda, au musculatura mult mai dezvoltata si mai puternica decat cea a membrelor superioare.

In comparatie cu muschii membrelor superioare, muschii anteriori ai extremitatii libere a membrelor inferioare sunt muschi extensori, iar cei posteriori sunt muschi flexori.

I. CLASIFICAREA MUSCHILOR

Dupa asezarea lor topografica, muschii membrelor inferioare se impart in :

1. MUSCHII BAZINULUI

Muschii bazinului se impart in doua grupe :

- muschi intrinseci ai bazinului

- muschi extrinseci ai bazinului

Muschii extrinseci ai bazinului pot fi denumiti astfel numai din cauza originii si situatiei lor topografice. Din punct de vedere functional, muschii extrinseci ai bazinului sunt muschi ai extremitatii libere a membrelor inferioare. Ei isi au originea pe oasele bazinului si insertia pe extremitatea superioara a femurului ; sunt muschi scurti ca lungime, dar grosi, cu forta contractila mare. Dupa asezarea topografica, unii se afla pe fata interna a oaselor bazinului, iar altii pe fata externa.Muschii de pe fata interna a bazinului apartin regiunii iliace profunde, cu exceptia muschiului piramidal. Muschii de pe fata externa a bazinului apartin in cea mai mare parte, regiunii fesiere.

- MUSCHII REGIUNII ILIACE

Muschii regiunii iliace sunt urmatorii :

- Muschiul psoasul mare ( m. psoas major ). Isi are originea sus, in regiunea lombara, pe fata laterala a corpului vertebrei T12 si primele 4 vertebre lombare si de asemenea, pe apofizele transverse ale tuturor vertebrelor lombare. Tendonul sau se uneste cu al muschiului iliac si se insera pe trohanterul mic al femurului.

- Muschiul iliac ( m. Iliacus ). Isi are originea pe fosa iliaca interna a coxalului, pe care o ocupa in intregime, iar tendonul sau se uneste cu cel al psoasului mare si se insera pe trohanterul mic al femurului.

Trecand anterior de axul transversal al miscarilor de flexie-extensie din articulatia coxo-femurala, cei 2 muschi sunt puternici flexori ai coapsei pe bazin, cu rol important in mers.

- MUSCHII REGIUNII FESIERE

Muschii regiunii fesiere formeaza, in partea posterioara a bazinului, un relief muscular caracteristic omului. Aceasta din cauza dezvoltarii mari a muschilor extensori ai coapsei pe bazin, cu rol important in statiunea verticala ( ortostatism ).

Ei sunt asezati pe mai multe planuri, cei mai superficiali fiind muschiul fesier mare ; ceilalti muschi ai acestei regiuni sunt profunzi : muschiul fesier mijlociu, muschiul fesier mic - si inferior de ei, grupul de muschi numiti si pelvitrohanterieni. Acestia isi au originea pe oasele bazinului si insertia pe trohanterul mare al femurului : muschiul piriform, muschiul obturator intern, muschii gemeni-superiori si inferiori, muschiul patrat femural si muschiul obturator extern.

2.MUSCHII COAPSEI

Dupa asezarea lor topografica se impart in 3 grupe :

a.) Muschii anteriori ai coapsei

- Muschiul tensor al fasciei lata ( m. tensor fasciae latae ). Prin actiunea sa contribuie la abductia coapsei si la extensia genunchiului.

- Muschiul croitor ( m. sartorius ). Trecand peste articulatiile coxofemurala si cea a genunchiului, el face flexia coapsei pe bazin si contribuie la rotatia mediala si la flexia gambei pe coapsa.

- Muschiul cvadriceps femural ( m. quadriceps femoris ).Are 4 capete de origine : Dreptul femural ,vastul medial ,vastul lateral si vastul intermediar. Cele 4 capete se unesc si se termina pe un tendon puternic, care inglobeaza rotula denumit tendonul rotulian, prin care se insera pe tuberozitatea tibiei. Prin actiunea de extensie a gambei pe coapsa el are un rol important in statica ( ortostatism ) si mers.

b.) Muschii mediali ai coapsei

- Muschiul gracilis ( m. gracilis ). Pe langa adductie a coapsei el face si flexia gambei pe coapsa.

- Muschiul pectineu ( m. pectineus ). Pe langa miscarea de adductie contribuie si la flexia coapsei pe bazin, de la orizontala in sus.

- Muschiul adductor lung ( m. adductor longus ). Este cel mai superficial din grupul muschilor adductori, isi are originea pe unghiul pubelui si se insera pe buza mediala a liniei aspre a femurului, in treimea mijlocie.

- Muschiul adductor scurt ( m. adductor brevis ). Este situat sub pectineu si adductor lung, isi are originea pe ramura inferioara a pubelui si se insera pe buza mediala a liniei aspre a femurului.

- Muschiul adductor mare ( m. adductor magnus ). Isi are originea pe ramura ischiopubiana si pe tuberozitatea ischiatica; se insera pe buza mediala a liniei aspre a femurului si cu o alta portiune, pe condilul medial al femurului. Intre cele 2 capete de insertie ale sale se delimiteaza un orificiu – hiatul tendinos al adductorului mare – prin care artera femurala insotita de vena femurala trec in regiunea posterioara a genunchiului, unde devin artera si vena poplitee

c.) Muschii posteriori ai coapsei

Trecand peste articulatia soldului si a genunchiului ei contribuie la realizarea extensiei coapsei pe bazin, iar ca actiune principala realizeaza flexia gambei pe coapsa.

- Muschiul biceps femural ( m. biceps femoris ). El se insera pe capul fibulei, pe langa extensia coapsei pe bazin si flexia gambei pe coapsa, bicepsul femural face si rotatia laterala a gambei.

- Muschiul semitendinos ( m. semi-tendinosus ). Isi are originea pe tuberozitatea ischiatica si insertia pe tibie, formand planul profund al “labei de gasca’.

- Muschiul semimembranos ( m. semimembranosus ). Pe langa flexia gambei pe coapsa, el face impreuna cu semitendinosul rotatia mediala a gambei ;

anul I medicina generala