Somajul este termenul folosit in cazul lipsei ocupatiei platite (locurilor de munca) pentru fortele apte si calificate corespunzator pentru munca. Acest fenomen este caracterizat prin faptul ca o parte din populatie este in cautare a unui loc de munca. Cand aceasta situatie ia proportii apar probleme economice serioase in cadrul regiunii sau statului respectiv, prin cresterea cheltuielilor sociale de intretinere a somerilor.
Somajul determinat de conjunctura economica in perioadele de recesiune (depresiune economica) care dureaza de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioada de avant economic cu reducerea somajului.
Somajul sezonier de obicei care creste in lunile cand munca sezoniera nu e solicitata (de exemplu in gastronomie, sau personalul de deservire a turistilor). Somajul cronic este o forma grava a somajului cand nici in perioadele de avant economic relativ nu se reduce marcant numarul somerilor.
Aceasta poate sa fie structurata pe cauze si anume: datorita unei calificari necorespuzatoare cerintelor, varstei, sanatatii sau lipsa dorintei de a lucra cauzata de aplasarea in alte regiuni a locurilor de munca, sau o retributie (salar) mica.
O alta cauza a somajului cronic este schimbarea structurii economiei prin aparitia unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul fortei de munca sau cea existenta nefiind calificata corespunzator.
Aici se poate aminti automatizarea, in istorie sunt cunoscute actiunile tesatorilor care distrugeau masinile din manufacturi.
Somajul determinat de conjunctura economica, cand cererea se reduce pe piata economica, se poate printr-o politica fiscala flexibila de a echilibra pierderile provocate prin reducea vanzarilor.
In SUA aceasta politica este mai flexibila in comparatie cu Europa, daca aceasta politica este aplicata rational va exclude posibilitatea repetarii zilei de vinerea neagra pe Wall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, cand a izbucnit o criza economica mondiala ce a dus la falimentarea bancilor, devalorizarea valutei.
Acest fenomen bineinteles nu asa de intens a fost observat incepand din anul 1970 si in Germania cand impozitele mari, somajul care creste si salariile mari, ce determina ca preturile ridicate a produselor germane nu puteau concura cu cele produse mai ieftin in alte tari.
O masura pentru combaterea somajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai buna dintre sindicate si conducerea firmelor, ca tarifele sa fie reglate in functie de gradul ratei de inflatie.
Metoda prelungirii scolarizarii elevilor si pensionarea timpurie a angajatilor s-a dovedit pe o perioada mai lunga de timp ca o masura costisitoare si neeficace. O alta masura de reducere a somajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post sa fie ocupat de doi angajati.
Masuri politice active pentru reducerea somajului sunt: la noii angajati este un timp de proba, timp in care primesc o retributie mai mica, flexibilitate a timpului de ...
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.