Muzeul de Istorie Neamț

Este unitatea de baza a C. M. J. Neamt. A fost infiintat in anul 1934 de catre preotul Constantin Matasa si detine cea mai importanta colectie arheologica apartinand culturii eneolitice Cucuteni (mil. IV-III i. H. ). Alaturi de aceasta, in muzeu sunt prezentate civilizatia traco-geto-dacica din zona, locuirea medievala, aspecte ale istoriei locale din epocile moderna si contemporana, activitatea muzeografica din judet s. a. Avandu-si inceputurile in anii care au urmat primului razboi mondial, cand profesorul Mihai Stamatin a organizat in incinta Liceului Petru Rares Muzeul Cozla, actualul muzeu de istorie Piatra-Neamt este rezultatul activitatii laborioase si pline de pasiune a mai multor generatii de specialisti, in randul carora Constantin Matasa ocupa locul principal. Intelectual cu multiple preocupari pe linie spirituala si culturala, preotul Constantin Matasa a depistat numeroase statiuni arheologice in judetul Neamt si a intreprins numeroase sondaje de informare sau sapaturi sistematice pe baza carora a infiintat in 1934 primul muzeu exclusiv arheologic din Moldova. Beneficiind de bogatia in vestigii a zonei si de colaborarea unor distinsi specialisti din domeniul preistoriei, Constantin Matasa a creat o institutie muzeala de prestigiu, detinatoarea celei mai mari colectii de arta neo-eneolitica din sud-estul Europei. Inca din timpul vietii sale, o serie de asezari cucuteniene (Frumusica-Bodesti, Izvoare, Calu) au devenit renumite, atat datorita descoperirii unor capodopere ale celei mai prestigioase culturi eneolitice ale Europei vechi, cat si a publicatiilor arheologice care au fost intocmite cu contributia nemijlocita sau directa a omului de stiinta pietrean. Expozitia permanenta prezinta evolutia comunitatilor umane de pe aceste meleaguri incepand cu paleoliticul superior si pana in epoca contemporana. Sala 1 cuprinde descoperirile cele mai semnificative din paleolitic, mezolitic, neoliticul timpuriu si mijlociu. Sunt prezentate descoperirile care apartin aurignacianului (Ceahlau - Cetatuie, Bistricioara - Lutarie), gravetianului (Ceahlau - Podis, Cetatica si Bofu Mic, Bistricioara - Lutarie si Bicaz) si swiderianului (Bicaz-Chei Bardos, Ceahlau - Scaune si Piatra-Neamt Poiana-Ciresului). Pentru neoliticul timpuriu si mijlociu (cultura Starcevo-Cris, culturile Ceramicii liniare si Precucuteni) de remarcat sunt descoperirile de la Lunca, Oglinzi, Grumazesti, Tarpesti, Traian-Dealul Fantanilor si Dealul-Viei, Izvoare, Ghigoiesti, Poduri s. a. Constituind continuarea pe o treapta superioara a ultimei faze de evolutie a culturii Precucuteni, la care s-au adaugat unele influente ale culturilor Petresti si Gumelnita, Cultura Cucuteni reprezinta cea mai importanta civilizatie a Europei vechi. Cu o dezvoltare ce dureaza aproximativ un mileniu (3600-2500 i. Hr. ) cultura Cucuteni se remarca in primul rand prin ceramica pictata cu motive in forma de spirala, meandre sau cercuri, culorile predilecte aplicate ...