Fibre naturale artificiale și sintetice

Cele mai multe materiale textile utilizate de om mai ales pentru imbracaminte (tesuturi, tricotaje etc.

) sunt confectionate din fibre textile prin procedee mecanice de prelucrare: tesut, tricotat, impaslit etc., dupa o prealabila innobilare prin finisare: vopsire, antistatizare etc.

fibre naturale mai importante sunt cele proteice (lana si matasea naturala) si cele celulozice (bumbacul, inul, canepa, iuta etc.); fibre artificiale denumite astfel intrucat sunt fabricate din materii prime organice naturale. Reprezentantii mai importanti sunt matasea vascoza si matasea acetat; fibre sintetice sunt cele fabricate din materii prime organice de sinteza, cele mai importante fiind fibrele poliamidice, poliesterice si poliacrilonitrilice.

Matasea naturala si lana sunt constituite din catene macromoleculare cu structura de proteina de forma: Fibre celulozice naturale Printre fibrele de acest tip se numara cele obtinute din: bumbac, in, canepa, iuta etc.

Bumbacul este constituit din celuloza aproape pura iar celelalte tipuri de fibre contin in varietati variabile si alte substante straine cu care celuloza amesteca intim (pectina, lignina, grasimi, rasini, substante minerale etc.). Gradul de policondensare difera de la un material celulozic la altul. Celuloza din bumbac are un grad de policondensare foarte mare, situate intre 1200 si 1300, avand catene macromoleculare lungi, in timp ce in cazul inului si canepii, el se situeaza intre 800 si 1000. Bumbacul Fibrele de bumbac sunt prelungiri epidermice unicelulare ale cojii semintelor unei plante care face parte din familia malvaceelor.

Continutul mare de celuloza confera fibrelor de bumbac suplete si rezistenta, elasticitate, aptitudini de finisare si transmite fibrelor proprietatile chimice specifice.

Fibrele de bumbac au o higroscopicitate buna, ceea ce face sa fie igienice, placute la purtare, sa absoarba transpiratia. Procedeul amestecarii bumbacului cu fibre sintetice reprezinta o realizare importanta in directia produselor usor de intretinut.

Inul Dimensiunile celulelor de in sunt in functie de multi factori: varietate, clima, zona din tulpina etc.

Fibrele de in produc reactia celulozei aproape pure (cu iod- iodura de potasiu se albastreste), iar fata de reactiv se comporta la fel ca bumbacul.

Continutul celulozic al inului poate varia in limite foarte largi, dupa cum planta este produsa de o regiune sau alta. Impurificarea celulozei cu substante incrustate creste rapid dupa coacerea semintei. De aceea, pentru obtinerea fibrelor, planta trebuie smulsa inainte de coacerea deplina. Fibra elementara de in este mai rezistenta fata de agentii chimici decat bumbacul.

Spre deosebire de bumbac, inul contine lignina, ceruri, grasimi si substante pectice in cantitate mare. Cerurile si grasimile maresc moliciunea, elasticitatea si capacitatea de filare a inului.

Canepa Celula de canepa se prezinta diferit, dupa cum face parte din zona exterioara sau din ...