Costume populare

Tara Oltului prezinta din punct de vedere al portului trei zone. Cea dintai - zona Avrigului grupeaza localitatile: Porcesti, Sebesul de Sus, Sebesul de Jos, Racovita, Avrigul, Porumbacul de Sus, Porumbacul de Jos si Sarata. Elementele carecteristice in port sunt aici: vanatoarea alba sau pastura cu flori rosii pentru cap, surtele vinete din doua-trei foi de cu ochi, iar in spate cratintele rosii, iile cu pumnasii intorsi, apoi pieptarul cu flori mari rosii si cu ciucurei si buboul negru purtat in trecut atat de barbati cat si de femei. La barbate, camasa cu maneca larga.

In picioare caltunide panura sau de piele. In general, culori puternice, in trecut predominand rosu, iar mai de curand culoarea neagra. Portul de Saliste a patruns aici la sfarsitul secolului al XIX-lea, fiind preluat si dezvoltat intr-o varianta locala.

Zona Fagarasului formeaza zona Tarii Oltului si este cea mai cuprinzatoare cu 51 localitati, intre care si Fagarasul mergand de la Cartisoara pana la Stanca Noua si Sercaia. Portul este mai sobru, din materiale groase, tipice fiind aici pomeselnecele albe la femei, pastura neagra pe corp in gen de fota, sarica si buboul cu par alb, camasile cu strafuri si pumnasi la barbate, recalele, opincile cu nojite de par de cal sau de capra etc.

Elementele noi in port patrund mai tarziu, dupa 1920, adaugandu-se sau suprapunandu-se vechiului port.

In fine, cea de-a treia este zona de est, de la Parau la Mateias (12 localitati), cu portul colorat pestrit si in care influenta portului sasesc, si in parte a celui unguresc, se resimte in croi, materiale si ornamentica.

Cuprinsa intre olt si muntii Fagarasului, Tara Oltului se prezinta ca un ses lung de vreo 65 km si lat de 5-18 km, ce se intinde de la Turnu Rosu spre rasarit pana in Muntii Persani.

Cea dintai impresie pe care ti-o lasa aceasta zona este puternica ei unitate geografica, asemanarea si darzenia oamenilor, caliti in lupta cu exploatarea din trecut si cu zgarcenia pamantului.

Pe zecile de rauri ce brazdeaza sesul din munte spre Olt sunt asezate satele, cate doua-trei, sate surori, unul in sus si altul in josul raului al carui nume il si poarta: Arpasul de sus, Arpasul de Jos, Ucea de Sus, Ucea de Jos. Vistea de Sus, Vistea de Jos, Sambata de Sus, Sambata de Jos etc.

Altele stau fata in fata, tot pe acelasi rau: Streza si Oprea Cartisoara, Voivodenii Mari si Voivodenii Mici, Berivoii Mari si Merivoii Mici, Telechi Recea si Vaida Recea etc.

Acolo unde sesul se largeste, apar trei-patru randuri de sate paralele cu Oltul si muntele. Toate sunt apropiate, intre 1-8 km unul de altul, si grupate in palcuri.

In ceea ce priveste ocupatiile, cresterea vitelor cunostea in trecut o mare extindere (la 1632 numai cetatea Fagarasului avea 16. 984 oi, iar la 1640 in 46 sate se numarau 24. 719 oi si capre). Turmele mergeau si in transhumanta, peste Carpati. Alaturi de pastorit si cresterea vitelor, agricultura era ocupatia de baza, terenurile cultivate crescand in ...