Conservarea Energiei

Incepand cu anul 1970 tarile care aveau o rata inalta de dezvoltare, au inceput sa devina tot mai dependente de sursele neregenerabile de energie.

Aceasta tendinta a contribuit la o deteriorare rapida a situatiei energetice, care a culminat cu prima criza petroliera, care a pus in evidenta doua aspecte importante: - nivelul eficientei energetice existente la acea data, care a determinat o dublare a consumului de energie pe cap de locuitor la fiecare 10 ani; - necesitatea protectiei mediului inconjurator prin limitarea consumului de energie, respectiv a noxelor asociate acestui proces.

In acest context conceptul de conservare a energiei capata noi valente, iar politica energetica este tot mai mult orientata spre gestiunea cererii de energie.

Managementul energetic este ansamblul de masuri institutionale si functionale luate pentru a garanta aplicarea politicii energetice si a asigura la nivel micro-economic (intreprindere, instalatie) aprovizionarea cu energie, stocarea, transformarea, distributia, utilizarea acesteia si tratarea deseurilor rezultate conform unor conditii precise.

Obiectivul central al politicii de conservare a energiei este obtinerea aceluiasi efect util cu consumuri reduse de energie.

Conservarea energiei nu are nici o legatura cu austeritatea energetica, fara a implementa ceva nou si nu inseamna vre-un sacrificiu impus unor categorii de consumatori prin limitarea sau intreruperea limitarii cu energie in anumite perioade de timp.

Conceptele de baza ale conservarii energiei ce stau la baza activitatii complexe a managementului de energiei sunt: 1) economisirea energiei - masuri sau rezultate ale actiunilor intreprinse de producatorii si utilizatorii de energie pentru a evita risipa (spre exemplu, limitarea mersului in gol a utilajului, evitarea supraincalzirii spatiilor de locuit etc), utilizarea rationala a energiei de catre consumatori in modul cel mai potrivit, pentru realizarea obiectivelor, cu luarea in considerare a restrictiilor sociale, politice, economice, ecologice (realizarea unui management adecvat, spre exemplu, incalzirea prin sisteme de producere combinata a energiei electrice si termice - cogenerarea). 2) substituirea unor forme de energie si procese, masuri ce se refera la schimbari facute liber ca parte a unei politici energetice in afara motivelor economice. Spre exemplu, substituirea prafului de carbune cu gazele naturale la furnalele metalurgice sau la cuptoarele de ciment.

Odata cu reorientarea politicii energetice spre principiul conservarii energiei se constata scaderea importantei indicatorilor cantitativi, precum sunt productia (consumul) de energie pe locuitor sau rata de crestere a productiei consumului, cat si reorientarea spre indicatori calitativi, exprimati in unitati fizice, cum este consumul specific, sau exprimati valoric, cum este intensitatea energetica (raportul intre consumul intern brut (consumul final energetic) si produsul intern brut). Intensitatea energetica este unul din ...