Ciudățeniile premiului Nobel

In numarul 619 din 2 octombrie 2003 al revistei noastre, publicam articolul Un incident regretabil, relatand despre nedreptatea facuta profesorului roman Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, in anul 1921, cauia nu i s-a acordat Premiul Nobel, acesta fiind atribuit farmacologilor canadieni F. G. Banting si C. H. Best care, in realitate preluasera in mod dubios rezultatele lucrarilor savantului de la Bucuresti. Astfel, scriam, bietul Paulescu, omul care se straduise zeci de ani pentru a elucida mecanismele fiziologice care provoaca diabetul, realizand si modul de combatere a bolii, printr-o substanta denumita de el pancreanina, denumita mai apoi de cei doi canadieni cu un nume comercial insulina, s-a ales doar cu o recunoastere post-mortem. De fapt, nu este singurul roman care a avut o asemenea patanie. Lista este extrem de lunga, putand cita aici doar o mica parte a nedreptatilor. Dumitru Pompeiu (1873-1954) este savantul care a pus bazele teoriei functiilor in matematica, fapt ce-i poarta de altfel numele astazi. El este capul de lista al unei generatii de matematicieni romani ale caror lucrari au contribuit la dezvoltarea stiintei, inclusiv la calcularea zborurilor cosmice. Printre acestia se afla Traian Lalescu, Simion Stoilov, Florin Vasilescu, Ernest Abason, Gr. C. Moisil, Octav Onicescu, Nic. Teodorescu. In fizica se remarca profesorul C. Miculescu (1863-1937), cel care a determinat valoarea Q a caloriei, devenita constanta fundamentala a termodinamicii, Dragomir Hurmuzescu (1865-1954), descoperitorul proprietatilor razelor Roentgen, N. Vasilescu-Karpen (1870-1964), autorul a numeroase teorii ale fenomenelor fizice, omologate de stiinta, Stefan Procopiu (1890-1972), descoperitorul unui fenomen din fizica luminii care-i poarta numele si a magnetoului, Al. Proca (1897-1955), ale carui ecuatii cu numele sau sunt utilizate azi in fizica relativista, teoria particulelor elementare etc, Stefania Maracineanu (1882- 1944), descoperitoarea fenomenului de radioactivitate artificiala, in anul 1924, Horia Hulubei (1896-1972), creatorul unor tipuri de celule fotoelectrice, Eugen Badarau (1887-1975), descoperitorul ionilor negativi din oxigen si hidrogen. In chimie, Lazar Edeleanu (1861-1941) este inventatorul procedeului de rafinare a petrolului, C. V. Gheorghiu (1895-1956) a creat compusi chimici cu actiune antituberculoasa, Gh. Spacu (1883-1955) a pus bazele Scolii de Chimie Analitica pe plan mondial, Dan Radulescu (1884-1969) este autorul teoriei rezonatorilor electronici de ansamblu, Eugen Angelescu (1896-1968) a descoperit fenomenul chimic ce-i poarta numele, C. D Nenitescu (1902-1970) a dat numele unor reactii chimice si a unor hidrocarburi. In biologie, Ioan Athanasiu (1868-1926) este pionier al fiziologiei experimentale si electrofiziologiei, Dimitrie Calugareanu (1868-1937) apare ca precursor al cosmofiziologiei, E. N. Botezat (1871-1964) descopera terminatiile nervoase din corpusculii tactili, Gr. Antipa (1867-1944) apare ca ...