Astronomie - dimensiunile universului și stelele

Majoritatea astronomilor cred ca Universul are o istorie. Potrivit cunostintelor de care dispunem astazi, teoria Big Bang este cea care ne ofera explicatiile cele mai satisfacatoare in privinta originii si evolutiei Universului. Se pare ca totul a inceput acum aproape 15 miliarde de ani. Universul era atunci nespus de cald si dens si nu continea decat energie. Deodata, o explozie devastatoare, Big Bang, a zguduit acest cuptor si a declansat miscarea sa de expansiune. De atunci, Universul nu a incetat sa se dilate si sa se raceasca. La inceputul exploziei totul nu era decit o infinitate de particule care se agitau in toate directiile cu o viteza aproape de cea a luminii. In mai putin de un sfert de ora, reactiile de fuziune nucleara au permis formarea de nuclee atomice usoare, precum cele de hidrogen si heliu. Acestor prime minute de mare agitatie le urmeaza o perioada lunga de liniste, marcata de formarea primilor atomi. Continuind sa se dilate si sa se raceasca, Universul ramine opac timp indelungat. Abia la capatul a 300 000 sau 400 000 de ani, temperatura scade sub 3 000 de grade, astfel incit lumina sa se poata propaga liber. Mai trec inca multe sute de milioane de ani inainte de a se forma primele galaxii, din mici cocoloase de materie gazoasa. Mecanismul exact al formarii ramine inca invaluit in mister. Astronomii au elaborat teoria Big Bang pornind de la analiza luminii emise de galaxii. Cu exceptia celor apropiate, lumina lor ajunge la noi cu o tenta rosiatica. Razele spectrului lor, in loc sa se afle in pozitia normala, sunt sistematic decalate spre rosu. Acest decalaj este cu atit mai accentuat, cu cit ele sunt mai indepartate. Interpretarea cea mai simpla a acestui fenomen este ca toate galaxiile se indeparteaza unele de altele, fiindca Universul se dilata. Este suficient sa ne imaginam procesul invers pentru a ajunge la ideea unei explozii initiale. Teoria Big Bang are si adversari: anumiti astronomi care refuza ideea unui inceput si care considera discutabile argumentele aduse in favoarea ei. Dar aceasta teorie ramine cea mai simpla si cea care concorda cel mai bine cu observatiile facute. Daca expansiunea actuala va continua pe un timp nedefinit, Universul, din cauza dilatarii, va deveni din ce in ce mai gol, fiindca galaxiile se vor indeparta tot mai mult unele de altele. Astfel, spatiul va deveni din ce in ce mai rece. Daca, din contra, Universul va inceta intr-o buna zi sa se dilate si va incepe sa se contracte, galaxiile nu se vor mai indeparta unele de altele, ci se vor apropia pina vor intra in coliziune si se vor contopi. Universul va reveni in cele din urma la starea originara: un cuptor cu o densitate originara: un cuptor cu o densitate infinita. Totul va fi distrus. Viitorul Universului depinde de cantitatea de materie pe care o contine, in medie, pe metru cub. Potrivit observatiilor actuale, ea pare prea redusa ca Universul sa inceteze intr-o zi sa se mai dilate. Insa acest lucru s-ar putea intimpla ...