Sistem de Recuperare a Materialelor din Demolări

INTRODUCERE: Deşeurile municipale cuprind deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere şi cuprind : deşeuri menajere şi asimilabile, deşeuri din servicii municipale şi deşeuri din construcţii şi demolări. Dintre deşeurile municipale, voi trata în acest proiect deşeurile din construcţii şi demolări.Deşeurile din construcţii şi demolări sunt acele deşeuri provenite din demolarea sau construirea obiectivelor industriale sau civile. Ca urmare a restructurărilor din economie, multe dintre fostele întreprinderi de stat, actualmente societăţi comerciale, deţin active imobilizate nerentabile (clădiri şi hale din structuri de beton armat sau metalice, turnuri, pasarele, rezervoare, construcţii civile, utilaje şi instalaţii aferente (termotehnice, hidrotehnice şi electrice), care nu mai pot fi redate circuitului economic. Soluţia pentru acestea este dezafectarea lor. Demolarea construcţiilor se face în baza unui proiect ce va avea în vedere concepţia generală ce stă la baza demolării în urma analizei factorilor legaţi de preţul de cost, asigurarea protecţiei clădirilor învecinate, timp redus de lucru şi realizarea unei fragmentări impuse. Metoda aleasă trebuie să fie compatibilă cu: • 252e47c 252e47c amplasamentul clădirii; • 252e47c 252e47c natura solului; • 252e47c 252e47c forma exterioară şi interioară a clădirii; • 252e47c 252e47c capacitatea portantă; • 252e47c 252e47c materialele explozive ce se folosesc. Metodele de demolare cunoscute sunt: • 252e47c 252e47c tehnologii de demolare manuale; • 252e47c 252e47c tehnologii de demolare mecanizate; • 252e47c 252e47c tehnologie de demolare cu jet de apă sub presiune; • 252e47c 252e47c tehnologie de demolare mecanică prin explozii controlate Proiectul trebuie aprobat şi acceptat de către tehnicianul responsabil cu execuţia, pentru evitarea accidentelor de muncă şi pentru protejarea vecinătăţilor. Ordinea lucrărilor: -se întrerup utilităţile: gazul, apa, energia electrică; -se scot uşile şi ferestrele; - se decopertează acoperişul; - se demolează pereţii conform unui plan care va arăta care pereţi se dărȃmă primii şi pȃnă la ce înălţime pentru ca să nu apară accidente de muncă ori să fie degradate vecinătăţile. Ȋn prezent demolările se execută cu: -mijloace manuale şi cu utilaje nespecifice; - cu utilaje specifice demolării ca de exemplu: cleşte hidraulic, macara-bilă, schele mobile hidraulice, etc. - demolări cu jet de apă; -demolări mecanice prin implozii sau explozii controlate; Metoda aleasă trebuie să fie compatibilă cu amplasamentul clădirii, natura solului, forma exterioară şi interioară a clădirii, capacitatea portantă.

După executarea lucrărilor de demolare se impune refacerea şi amenajarea sitului, operaţie care include:

- 252e47c 252e47c amenajarea unui cadru geomorfologic funcţional prin asigurarea condiţiilor pedologice (edafice) pentru dezvoltarea biodiversităţii. Alternativele posibile pentru dezafectarea clădirii şi metodele de demolare sunt prezentate comparativ în următorul tabel:

Tabelul nr 1.

Metode de demolare

Tehnologia de demolare manuală tradiţională constă în: montarea - demontarea şi mutarea jgheaburilor de evacuare a deşeurilor şi a schelelor simple de inventar, executarea lucrărilor propriu zise de demolare şi desfacere cu unelte specifice, manipularea materialelor rezultate, sortarea şi stivuirea acestora.

Tehnologia de demolare mecanizată implică utilizarea utilajelor specifice şi a tehnologiilor specifice (cleşte hidraulic, macara-bilă, schele mobile, hidraulice, etc., demolări cu pompe de apă de înaltă tensiune). Ȋn figura 1 este reprezentată foarfeca hidraulică, unul din utilajele cu care se realizează demolarea mecanizată.

1. The Romanian Economic Journal -Year XII, no. 33 (3) 2009

2. Ghid privind stocarea temporară a deşeurilor nepericuloase din construcţii şi demolări- Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile România- Asistenţă în pregătirea conformării cu reglementările privind stocarea temporară a deşeurilor-Septembrie 2008;

3. Ghid privind stocarea temporară a deşeurilor periculoase din construcţii şi demolări-Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile România- Asistenţă în pregătirea conformării cu reglementările privind stocarea temporară a deşeurilor-Septembrie 2008;

4. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor-ANPM 2008-2017;

5. Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor- Dr. chim. Mariana GHINERARU- Dezbatere publica SNGD si PNGD 2004;

6. Reciclarea materialelor provenite din demolări şi dezafectări -dr.ing. George Poteraş - Cercetător Ştiinţific I – I.N.C.D.P.M. – ICIM Bucureşti;

7. Şocul deşeurilor –Ladislau Frumuşelu, Mircea Filip, Editura Adevărul SA, Bucureşti, 2003;

8. Ghid privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări - Daniela Leopold, Mărioara Goga, Anca Cupşa, Rudolf Meissner, Tor Larsen- Sibiu – 2011

9. Utilaje pentru recuperarea şi reciclarea materialelor de construcţii –

Universitatea Tehnica Bucureşti- FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC-PROIECT.

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINŢE

MASTER:TEHNOLOGII PENTRU DEZVOLTARE DURABILA