Obiceiuri și credințe care influențează starea de sănătate

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

1. Problema stiintifica studiata si scopul lucrarii
2. Preliminarii teoretice si metodologice
2.1. Istoricul, importanta si oportunitatea demersului de cercetare
2.2. Incadrari paradigmatice. Principalele teorii stiintifice in domeniu. Precizari conceptuale
2.3. Metodologia lucrarii
2.3.1. Bibliografia de baza
2.3.2.Metode utilizate in demersul de cercetare
2.3.3.Instrumentele cercetarii
3. Prezentarea rezultatelor demersului de cercetare
3.1. Definirea starii de sanatate
3.2. Factori care determina starea de sanatate
3.3. Obiceiuri care influenteaza starea de sanatate
3.3.1. Obiceiuri sanatoase
3.3.2. Obiceiuri nesanatoase
3.4. Credinta despre sanatate
3.5. Recomandari pentru o sanatate mai buna
4. Concluzii sintetice. Pozitionari personale in abordarea lucrarii stiintifice
5. Bibliografie

Extras din referat:

1. Problema stiintifica studiata si scopul lucrarii

Problema stiintifica abordata in aceasta lucrare consta in analizarea modului in care obiceiurile si credintele individuale influenteaza starea de sanatate.

Scopul lucrarii consta in determinarea principalelor obiceiuri care se desprind din stilul de viata actual si care conditioneaza sanatatea individului, indiferent de caracterul negativ sau pozitiv al acestora.

2. Preliminarii teoretice si metodologice

2.1. Istoricul, importanta si oportunitatea demersului de cercetare

Constitutia Romaniei din 1991 stipuleaza in articolul 33: “dreptul la ocrotirea sanatatii e garantat. Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice”. Prin Constitutie, statul ne se angajaza sa mentina intreaga populatie in perfecta stare de sanatate, ci isi asuma doar obligatia de a intreprinde ceea ce ii sta in putinta pentru a promova igiena si a ameliora sanatatea publica.

Inca din antichitate s-au scris tratate despre traiul rational, cel care garanteaza echilibrul organic si sufletesc, deci o durata prelungita a existentei active. La baza traiului rational trebuie sa stea dieta, care presupune nu numai o alimentatie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ, dar si un program de viata incluzand exercitii fizice sistematice.

Incepand din Renastere, cultivarea deprinderilor igienice a devenit o indatorire mai ales pentru persoanele distinse. Astfel, se pune accentul pe o medicina conservativa, pe folosirea unor alimente si a unei locuinte sanatoase si pe un fel de trai ce va dezvolta fortele prin exercitiu, dar fara a le distruge prin excese, acestora adaugandu-li-se desfiintarea principalelor doua cauze de degradare a speciei: “mizeria si prea marea bogatie”.

Toate acestea erau considerate lucruri care duc la prelungirea duratei vietii, la asigurarea unei sanatati mai statornice. Revolutionarul Condorcet a tinut sa sublinieze ca longevitatea nu este influentata doar de factori igienico-sanitari, ci si de factori sociali, mai cu seama de starea economica a individului.

Cei care lupta pentru longevitate proclama necesitatea respectarii regulilor traiului rational, a indepartarii factorilor perturbatori, a favorizarii mijloacelor de intretinere a proceselor vitale naturale. Exista o intreaga literatura paramedicala consacrata dobandirii longevitatii prin impunerea calmului sufletesc si prin organizarea unei vieti echilibrate, totul intemeindu-se pe convingerea ca omul este in stare sa si domine destinul biologic.

Pentru doctorul D. Holstein (1901) secretul vietii indelungate, dezvaluit in brosura sa “La Longevite”, consta in a ne reintoarce la “viata naturala”. In consecinta trebuie renuntat complet la citirea ziarelor, trebuie evitate nelinistile si grijile de tot felul, inclusiv cele tinand de “iubirea pasionala”, trebuie suprimate excitantele (precum alcoolul, tutunul, cafeaua, ceaiul, dar si lecturile atatatoare), trebuie alungat din locuinta orice animal domestic. Culcarea trebuie fixata intre orele 21-22.30, iar trezirea intre orele 6-6.30. Va fi permisa vizionarea saptamanala a unui singur spectacol, si anume sambata seara.

Practica medicala a secolului al XX-lea s-a caracterizat, pe de-o parte, prin aplicarea unor metode de diagnostic si tratament inspirate din recentele cuceriri ale fizicii, chimiei si biologiei, iar pe de alta parte, prin stradania de a ocroti sanatate indivizilor si colectivitatilor recurgandu-se la masuri de preventie a aparitiei bolilor.

Medico-istoricul elvetian Charles Lichtenthaeler observa ca in secolul al XIX-lea s-a practicat propriu-zis o “medicina a bolii”, in timp ce actualmente se promoveaza o “medicina a apararii sanatatii” (Bratescu, Gheorghe, 1999).

2.2. Incadrari paradigmatice. Principalele teorii stiintifice in domeniu. Precizari conceptuale

Conceptele pe care se bazeaza problema stiintifica abordata se subsumeaza paradigmei cognitiv-comportamentale, in sensul in care obiceiurile si credintele legate de starea de sanatate influenteaza in mod direct comportamentul persoanei, determinand o conduita de tip sanogen sau cu risc.

2.3. Metodologia lucrarii

2.3.1. Bibliografia de baza

Printre lucrarile importante pentru abordarea acestei teme mentionez aportul semnificativ adus de “Health and social care” (Moonie, Neil, 1994, Heinemann Educational, Oxford) si

“ Sanatate publica” (Borzan, Cristina, 2002, Editura Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca), precum si “O istorie a utopismului medical” (Bratescu, Gheorghe, 1999, Editura Humanitas, Bucuresti).

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Obiceiuri si Credinte care Influenteaza Starea de Sanatate.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
9/10 (2 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
10 pagini
Imagini extrase:
10 imagini
Nr cuvinte:
2 947 cuvinte
Nr caractere:
17 773 caractere
Marime:
20.53KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Alte domenii
Predat:
la facultate
Materie:
Alte domenii
Sus!