Precipitaţiile atmosferice reprezintă produsele finale ale condesării şi sublimării vaporilor de apă din atmosfera liberă, care cad din nori şi ajunge la suprafaţa terestră sub formă lichidă (ploaie, burniţă), solidă (zăpadă, măzăriche, grindină) sau sub ambele forme în acelaşi timp (lapoviţă).
Cantitatea de precipitaţii căzută într-un loc oarecare se exprimă în mm (sau 1/m2) pe un anumit interval de timp şi reprezintă înălţimea stratului de apă care s-ar forma în acel loc.
Fenomen discret, caderile de precipitatii sunt mult mai variabile decât alte fenomene meteorologice (radiatia solara, temperatura, viteza vântului, presiunea, umiditatea atmosferica etc.), din aceasta cauza cunoasterea parametrilor statistici ai precipitatiilor fiind de mare importanta, în primul rând pentru ca de absenta sau excesul precipitatiilor sufera toate componentele vii ale ecosistemelor si, in special, omul.
In mod normal, in zona Romaniei, precipitatiile sunt moderate şi cad în cantităţi ce variază între 400 l/an în Delta Dunării şi 1400 l/an în zona montană. Media anuală a precipitaţiilor căzute pe întreg teritoriul ţării este de 637 l/an.
În ciuda faptului că în zona Dobrogei de obicei cad cele mai mici cantităţi de precipitaţii în timpul unui an, la staţia pluviometrică de la Letea, Delta Dunării, în iulie 1926 au căzut 600 l/mp.
O statistică arată că numărul maxim anual de zile cu precipitaţii însumează între 100 şi 140 în regiunile de munte, 60 - 100 în zonele deluroase şi 40 - 70 la câmpie. Cele mai multe precipitaţii cad în zona României în intervalul decembrie - iunie. În anii foarte ploioşi, numărul maxim lunar de zile cu precipitaţii au totalizat între 14 şi 30 în zonele montane, 15 şi 25 în zonele deluroase şi 14 - 20 în zonele de câmpie, ceea ce înseamnă că în zona de munte s-au înregistrat şi perioade în care timp de o lună a plouat aproape în fiecare zi.
În mod obişnuit, cele mai mari cantităţi de precipitaţii din zona României cad în lunile mai şi iunie, când circulaţia atmosferică şi condiţiile climaterice permit dezvoltarea rapidă pe verticală a formaţiunilor noroase. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, între anii 1901 - 2001, cantitatea medie de precipitaţii căzute în luna iunie a depăşit 70 de l/mp în mai multe zone ale ţării şi a ajuns la 140,1 l/mp în zona de munte (Vf. Omu).
Schimbarile observate în clima ultimelor decenii pun problema evaluarii evolutiilor climatice probabile în deceniile şi chiar secolele viitoare cu modele matematice ale climei. Complexitatea sistemului climatic, natura diferita a componentelor care il compun (atmosfera, ocean, criosfera, biosfera, litosfera) precum si interactiunile dintre acestea, impun utilizarea unor modele numerice extrem de complexe, dar care au la baza sisteme de ecuatii asociate legilor fizicii. Influenţa factorului antropogen introduce o incertitudine legata de evolutia emisiilor gazelor cu efect de sera in viitor.
Astfel, în România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980 - 1990 similare întregii Europe, existând diferenţe mici între rezultatele modelelor, în ceea ce priveşte primele decenii ale secolului XXI, şi mai mari în ceea ce priveşte sfârşitul secolului.
Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru perioada 2090 - 2099 secete pronunţate în timpul verii, în zona României, în special în sud şi sud-est (cu abateri negative faţă de perioada 1980 - 1990, mai mari de 20%). În ceea ce priveşte precipitaţiile din timpul iernii, abaterile sunt mai mici şi incertitudinea este mai mare.
- Cantitatile de precipitatii au crescut considerabil in emisfera nordica, iar in cea sudica, perioadele de seceta au devenit mai frecvente.
Datele climatice din ultimul secol evidentiaza o incalzire progresiva a atmosferei si o reducere semnificativa a cantitatilor de precipitatii. Sub aspect pluviometric, pe perioada 1901-2000 s-a evidentiat o tendinta generala de scadere a cantitatilor anuale de precipitatii, dupa anul 1960 evidentiindu-se totodata, o intensificare a deficitului de precipitatii indeosebi in sudul tarii.
- In cazul precipitatiilor, pentru perioada 2090-2099 (in comparatie cu 1980-1990) sunt estimate cresteri de 5-10% in anotimpul de iarna, iar in timpul verii, pentru aceeasi perioada, se asteapta descresteri de 10-30%, cu certitudine mai mare in sudul Europei.
- Descresterea resurselor in special in zonele deficitare va accentua consecintele lipsei de apa, atat la nivel global, cat si regional, efectele fiind amplificate de poluare si tehnologii necorespunzatoare.
- Deficitul pluviometric va afecta toate domeniile de activitate, in principal agricultura, populatia si ecosistemele.
[1] http://www.editurasilvica.ro/analeleicas/48/1/barbu.pdf
[2] http://meteoplus.antena3.ro/meteo-stiri/studiu-
[3] http://ec.europa.eu/environment/climat/adaptation/index_en.htm
[4] http://www.anpm.ro/
[5]http://www.mmediu.ro/beta/wpcontent/uploads/2012/04/20120423_schimbari_climatice_schimbareregimclimatic2001_2030.pdf
[6] www.ipcc.ch
[7] Al. Rosu “Geografia fizica A Romaniei”, Bucuresti 1973.
Schimbarile observate în clima ultimelor decenii pun problema evaluarii evolutiilor climatice probabile în deceniile şi chiar secolele viitoare cu modele matematice ale climei.
Astfel, în România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980 - 1990 similare întregii Europe, existând diferenţe mici între rezultatele modelelor, în ceea ce priveşte primele decenii ale secolului XXI, şi mai mari în ceea ce priveşte sfârşitul secolului.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
