Determinarea Rezistenței Termice pentru Diferite Tipuri de Par

Introducere

Părul

Părul reprezintă totalitatea firelor subţiri, producţii de origine epidermică şi de natură cornoasă care cresc pe tegumentul mamiferelor. Ele au rol protector. Părul este format, ca şi la unghii, de o compoziţie dură de proteine numit cheratină.

Cheratina (de la cuvantul grecesc keras insemnind corn) este o scleroproteina sulfuroasă ce conţine sulf în legături slabe. Filamentele de cheratină formează "scheletul" intern al celulelor din ţesuturile superioare ale epidermei, părului, unghiilor, şi smalţului dinţilor şi este produsă de celulele epidermale numite cheratinocite. La mamifere ea se găseşte în structura blănii, coarnelor, ghearelor şi copitelor, la păsări în structura penelor, iar la reptile în structura solzilor. Cheratina este elementul structural a 30% din celulele vii şi 85% din celulele moarte din stratul corneum, stratul cornos al epidermei care are rolul de a acoperi şi proteja pielea de răni şi infecţii.

Cheratina este o substanţă fibroasă, insolubilă şi dură şi, spre deosebire de elastină (proteina ce formează straturile inferioare ale epidermei), nu este dizolvată nici de sucul gastric nici de sucul pancreatic. Conţinutul mare de sulf se datorează faptului că ea este formată în mare parte din aminoacidul cisteină care conţine sulf. Cheratina mai este denumită şi epidermoză.

Există câteva afecţiuni legate de cheratină, printre care şi cheratoza seboreică, manifestată prin apariţia unor negi unsuroşi de regula benigni (desi s-au raportat si cazuri de cancer). Cheratoza seboreică poate apărea din petele maronii ce apar pe piele odată cu înaintarea în vârstă sau de la sine. Cheratoza seboreică este deseori confundată cu melanomul însă numai examenul medical poate stabili diagnosticul corect.

Cheratina este folosită în industria cosmetică pentru dezvoltarea produselor contra căderii părului, îngrijirea pielii (săpunuri, creme) şi a unghiilor.

Structura şi ciclul de creştere al părului

Părul este alcătuit dintr-o structură solidă de proteină, denumită cheratină, cu lipide încorporate, care dau elasticitate firului de păr. Cheratina reprezintă acelaşi tip de proteină din care sunt compuse şi unghiile.Numărul firelor de păr variază între 85 000 la persoanele cu păr roşu până la 150 000 la cele cu păr blond, ceea ce înseamnă între 300 şi 900 de fire de păr pe centimetru pătrat. Firul de păr are o grosime de 0.08 mm şi creşte între 0.1 mm şi 0.2 mm pe zi.

Fiecare şuviţă de păr conţine trei straturi:

1. Stratul interior sau medula, prezent numai în firele groase de păr, lipseşte la părul subţire.

2. Stratul mediu, cunoscut sub numele de cortex. Acest strat asigură simultan fermitatea, culoarea şi textura părului.

3. Stratul din exterior este cunoscut drept strat cuticular. Stratul cuticular este subţire şi incolor şi serveşte drept înveliş protector al cortexului.

Structura rădăcinii firului de păr

Creşterea părului este controlată de către rădăcina firului de păr care este situată în derm şi este închisă în cadrul unui folicul pilos. La baza foliculului pilos se află papila dermală. Papila dermală se hrăneşte din vasele de sânge fine care aduc hrană pentru producerea unui păr nou. Papila dermală reprezintă o structură foarte importantă în creşterea părului, deoarece conţine receptori pentru hormonii sexuali masculini (androgeni).

Androgenii reglează creşterea firelor de păr; în prezenţa androgenilor, în scalp se poate apărea reducerea progresivă a foliculului păros, iar ca urmarea a acestui lucru firele de păr de pe cap devin mai fine. Acest lucru este caracteristic la persoane cu predispoziţie genetică la acest tip de cădere a părului.

Ciclul de creştere a părului.

Creşterea părului se desfăşoară în cicluri repetitive. Un ciclu poate fi împărţit în trei etape:

1. Anagen - faza de creştere;

2. Catagen - faza de tranziţie;

3. Telogen - faza latentă.

În fiecare zi, firul de păr trece prin toate cele trei faze indiferent de firele de păr învecinate.

Anagen - faza de creştere. Aproximativ 85% din toate firele de păr sunt în faza de creştere în fiecare moment. Faza anagen poate varia între doi până la şase ani. Părul c

reşte cu aproximativ 10 cm pe an.

Catagen - faza de tranziţie. La finalul fazei anagen, firele de păr intră în faza catagen, care durează aproximativ o săptămână sau două. Pe durata fazei catagen, foliculul de păr se reduce cu până la 1/6 din lungimea normală a părului. Partea inferioară a foliculului este distrusă, firul de păr se opreşte din creştere, iar la sfârşit cade.

Telogen - faza latentă. Faza latentă urmează fazei anterioare – catagen - şi de obicei durează în jur de 5-6 săptămâni. În acest timp, părul creşte, iar la sfârşitul acestei faze se formează o nouă rădăcină de păr. Aproximativ 10-15% din totalul firelor de păr se află în această fază în fiecare moment.

D. Istrate, C. Popescu, M. Möller, Nonisothermal kinetics of hard α-keratin thermal denaturation, Macromolecular Bioscience

Mihai Brebu, Iuliana Spiridon, Thermal degradation of keratin waste

C.R. Robbins, Chemical and physical behavior of human hair