Depresia și suicidul văzut de psihologi și de psihiatri la bătrâni

1. Introducere

Depresia (de la cuvantul latinesc depressio – „constrictie, apasare”) este dispozitia sufleteasca abatuta, insotita de moleseala, astenie, de o apreciere descurajat-pesimista a evenimentelor.

Aceasta suferinta e cunoscuta lumii din timpuri imemoriale, de cand s-a petrecut caderea in pacat a celui dintai om. Hipocrate desscria deja o stare psihica asemanatoare, numita „melancolie”. In paginile Vechiului Testament sunt descrise adeseori crize de depresie. Este destul sa amintim, de exemplu, cazul regelui Saul, caruia ii asuceau usurare psalmii lui David.

Modul contemporan de intelegere a depresiei incepe de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Organizarea Mondiala a Sanatatii (OMS) compara depresia cu o epidemie care cuprinde intreaga omenire.La cea de-a 51-a sesiune a OMS s-a declarat: depresia a ajuns deja pe primul loc in lume intre cauzeler absentelor de la serviciu si pe locul doi intre bolile care duc pa pierderea capacitatii de munca.Daca nu vor fi luate masuri corespunzatoare, spre anul 2020 depresia va paraliza viata economica atat atarilor dezvoltate, cat si atarilor in curs de dezvoltare. In anul 1997, 147 milioane de oamnei au suferit din cauza depresiei.

In Statele Unite ale Americii, potrivit datelor Asociatiei Americane de Psihiatrie, 15 milioane de oameni sufera din pricina depresiei. Alte studii ofera cifre mult mai ridicate cu privire la raspandirea tulburarilor depresive: peste 26% la femei si 12% la barbati. Dupa unele evaluari, numarul bolnavilor de depresie creste anual in Rusia cu 3-5%. Actualmente, pana la patru cincimi din populatia Pusiei au suferit crize de depresie de severitate variata. Frecventa inbolnavirilor de depresie este de doua ori mai ridicate la femei decat la barbati (8-12%, respectiv 20-26%). Cel mai probabil cauza consta nu in „imunitatea” sexului tare in fata depresiei, ci in faptul ca barbatii solicitamult mai rar asistenta medicala decat femeile, preferand sa „inece” sintomele depresiei in alcool, sa ia preparate medicamentoase, sa se refugieze in munca etc. Studii speciale au demonstrat ca la 60% dintre bolnavii care se prezinta la pliclinica sunt descoperite tulburari depresive de severitate variata. Si totusi, in policlinici depresia nu este diagnostica de obicei la mai mult de 5% dintre toti bolnavii depresivi care sunt consultati acolo. Intre 45% si 60% dintre toate sinuciderile de pe planeta sunt comise de depresivi. Potrivit prognozelor, in secolul XXI tocmai depresia va fi „ucigasul” numarul unu.

Nu demult, peakul inbolnavirilor de depresie se afla intre 30 si 40 ani, insa in ziua de astazi depresia a „intinerit” considerabil, si afecteaza oamenii mai tineri de 25 ani. Intre cei nascuti inaintea anului 1940, procentul celor afectati de depresie inainte de 25 ani este de 2,5. Intre cei nasuti intre 1940 si 1959, acest indicator este deja de 10%. Cu privire la anii ulteriori nu exista date exacte, insa tendinta de crestere se conserva. La 2%-3% din totalul bolnavilor, depresia nu depinde de circumstante exterioare (este vorba de asa-numita depresie endogena), insa la restul ea apare cu precadere ca reactie la stres. Catalogul anual al noilor antidepresiveatinge o grosime de 3 cm. In cazul primului episod de depresie, probabilitatea recidivei este de 50%, in cazul celui de-al doile – de 70%, iar in cazul celui de-al treilea este deja de 90%. Depresia este cel m ai raspandit sindrom al bolilor sufletesti. De exemplu, in structura imbolnavirilor psihice ale varstei a treia, 40%-60% apartin depresiei. Aproximativ 75% dintre cei care sufera de depresie s-au gandit cel putin o data la sinucidere, iar 10-15% au incercat sa se sinucida. Ca atare, intreaga importanta si complexitate a temei date este greu de supraapreciat.

2. Tratare

Sunt distinse mai mult de 60 de varietati de depresie. Ii cad prada nu numai oamenii de varsta a treia si „balzaciana”, ci, de asemenea, tineretul si chiar copiii. In cercurile psihiatrice se vorbeste tot mai des despre depresia infantila, de particularitatile provenientei sale si tabloului sau clinic.

Depresia gaseste un termen foarte fragil in sufletul persoanelor inaintate in varsta. Senectutea aduce, de obicei, slabiciune, boala, suferinta, durere. Omul constientizeaza atunci vulnerabilitatea sa, iar aceasta se transforma pentru unii in motiv de intristare. Cand la aceste ganduri se adauga lipsuri de natura materiala, indiferenta di partea celorlalti – familie, copii – tabloul devine si mai sumbru.

Pensionarea aduce cu sine gandul de inutilitate. Ea induce la multe persoane o stare de depresie datorata faptului ca, daca pana atunci persoana respectiva era un pilon al familiei, care ii ajuta pe ceilalti membrii, dintr-o data se simte incapabil de a se ajuta precum doreste, chiar si pe sine insasi.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Teologie Ortodoxă Dumitru Stăniloae

Secţia: Teologie Socială