Tehnologii de cultivarea grâului

Previzualizare referat:

Extras din referat:

1.Importanta

Graul este una dintre cele mai importante cereale care ocupa cele mai mari suprafete pe glob. Ea si variatele produse care se obtin din faina de grau constituie hrana de baza pentru o mare parte a populatiei globului , 35-40%. Importanta prezinta si faptul ca boabnele sale pot fi pastrate timp indelungat.

Boabele de grau se intrebuinteaza in hrana animalelor prezentand in comparatie cu boabele de porumb mai multe avantaje intre care continutul mai ridicat in substante proteice si o productie comparativa cu a porumbului dar cu un cost mai scazut.

Constituie o planta premergatoare excelenta pentru culturile de primavara (rapita) si plantele furazere de toamna.

2.Sistematica si soiuri

Graul apartine ordinului graminalis, familia Graminee.

Graul comun(Triticum estivum SSP vulgare)este specia cea mai raspandita pe glob ocupand 90% din graul cultivat. Boabele lui sunt folosite in special pentru fabricarea painii. Are forme de toamna si primavara si cuprinde un numar foarte mare de souiri.

Graul durum(Triticum turgidum) la care boabele se intrebuinteaza pentru prepararea pastelor fainoase.

3.Soiuri

Potentialul de productie al soiurilor de grau care se cultiva in tara noastra se ridica la 9-10 kintale la hectar.

Din punct de vedere fitotehnic unui soi i se cere pe langa capacitate mare de productie rezistenta la cadere, rezistenta la iernare, rezistenta la sistavire(seceta),la exces de umiditate, rezistenta la boli foliare, valoare nutritiva si tehnologica ridicata.

Soiurile de grau de toamna si zonarea lor in Romania ;

- in sud :Fundulea 4(F 4), Flamura 85(Fl 85), Dropia, Lovrin 34(L34), Rapid ;

- zona colinara din sud:Albota, Trivale, Simnic,F4;

- in vest: L34, L41, Fl85, F4, Delia, Alex, Dropia;

- in Transilvania:Ariesan, Apullum, Transilvania 1, Turda 81(T81), F4, T95;

- centrul si sudul Moldovei:Fl 85, Dropia,Gabriela, Moldova 83, F4, Alex;

- in nordul moldovei : Aniversal, Suceava 84(Suc 84), T 81, Ariesan.

Pariticularitatile diferitelor soiuri de grau(perioada de vegetatie, rezistenta la iernare,seceta si boli foliare, rugini, fainare, septorioza, fuzarioza) constituie elemente de baza pentru stabilirea structuri soiurilor dintr-o zona sau alta de cultura. Soiurile de grau durum se extind pe solurile Sudului Munteniei si Olteniei, in zona litoralului si in campia de vest.

4. Particularitatile biologice ale graului

Semintele de grau germineaza in procent ridicat numai dupa parcurgerea repausului seminal care in conditii si la soiurile din tara noastra au o durata de 40-65 zile.

Prin semanarea unui grau care nu si-a parcurs repausul seminal rezulta un lan care rasare neuniform si cu densitate redusa de la care se obtin productii mici.

Procesul de germinatie incepe cu absorbtia apei in procent 40-45% din greutatea bobului uscat la aer care conduce in scurt timp la marirea volumului semintelor.

Accesul apei si al oxigenului la temperaturi mai mari de un grad celsius( optime 22-250 C determina activizarea enzimelor care in mediul apos transforma substantele de rezerva complexe( adica amidon, grasimi, proteine) in substante cu molecule mici care sunt dirijate spre muguras si radacina. Incep sa apara mai intai la suprafata solului tulpinita protejata de colioptil din al carui varf incep sa se formeze frunzele adevarate.

Numarul de radacini embrionare la grau este 3-5. Radacinile embrionare asigura practic trecerea graului peste perioada lunga de iarna. Rezistenta pronuntata a graului de panina din toamna, iarna si primavara foarte timpuriu in anii secetosi din zona de sud si sud-est a tarii trebuie atribuita in exclusivitate radacinilor embrionare.

La 10-12 zile de la rasarire cresterea in lungime inceteaza, iar in sol aproapa de suprafata se formeaza nodul de infratire, din acesta pornesc lastarii noi numiti frati.

Ceea ce obisnuit se numeste nod de infratire reprezinta in realitate mai multe noduri foarte strans apropiate intre ele. Asupra capacitatii de infratire actioneaza pozitiv marimea bobului care se seamana, epoca mai timpurie de semanat, regimul de nutritie al plantelor, spatiul de nutritie.

Rezistenta graului de toamna la temperaturi mici din iarna este cu atat mai mare cu cat la intrarea in iarna plantele contin o cantitate mai mare de zaharuri si substante proteice si o cantitate mai mica de apa.

5. Rotatia

Graul de toamna prezinta unele cerinte fata de rotatie cum ar fi :

- ponderea insemnata a speciei in structura culturilor de camp ;

- cerinte deosebite fata de pregatirea solului si fata de epoca de semanat ;

- sensibilitatea mare a culturilor la imburuienare, la toate categoriile de buruieni ;

- capacitatea redusa de valorificare a fertilitatii naturale a solului datorita sistemului radicular slab dezvoltat ;

- sensibilitate la un numar mare de boli foliare.

Fata de aceste multiple cerinte planta premergatoare pentru grau trebuie sa indeplineasca unele conditii :

- sa elibereze terenul cat mai devreme ;

- sa lase terenul curat de buruieni, cu insusiri chimice si fizice imbunatatite, cu un continut mare in substante organice si nutritive.

Cele mai bune premergatoare pentru graul de toamna sunt leguminoasele pentru boabe si furaj( mazare, borceag, fasole, soia), rapita de toamna, coriandrul, mustarul, macul, inul, canepa, cartofii de vara- toamna, sfecla, porumbul, floarea soarelui. Orice cultura cu recoltare timpurie cu exceptia cerealelor paioase trebuie luate in considerare ca premergatoare pentru graul de toamna. Culturile tarzii cele mai importante ca premergatoare pentru grau sunt porumbul si floarea soarelui.

Porumbul pentru boabe este in general o premergatoare mediocra pentru grau deoarece in general lasa solul sarac in apa si cu resturi vegetale. Desi mult timp floarea soarelui a fost socotita o premergatoare rea pentru grau ultimele cercetari dovedesc contrariul :

- elibereaza terenul inaintea porumbului,

- il lasa mai curat de buruieni,

- solul se pregateste mai bine decat dupa porumb,

- nu sufera de boli comune graului.

Sunt neindicate ca premergatoare orzul, sorbul si iarba de Sudan (pentru ca lasa solul sarac in apa), lucerna si monocultura mai mare de 2 ani.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Tehnologii de Cultivarea Graului.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
5 pagini
Imagini extrase:
5 imagini
Nr cuvinte:
2 893 cuvinte
Nr caractere:
16 205 caractere
Marime:
23.50KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Agronomie
Predat:
la facultate
Materie:
Agronomie
Sus!