Vinul roze este un tip de vin intermediar, intre vinul alb si vinul rosu, intre vinul obtinut fara maceratie peliculara si vinul de maceratie. Dupa Institutul Tehnic al Vinului din Franta, vinul roze este produs de fermentatie al mustului de struguri cu pielita colorata si pulpa necolorata sau foarte slab colorata, sau al unui amestec de musturi din struguri albi si a unei cantitati de struguri negri, cu sau fara maceratie, cu constituenti structurali ai mustului, fermentatia fiind realizata in asa fel incat culoarea vinului ramane roz, si cu un anumit continut in pigmenti antocianici.
Aceste vinuri nu trebuie confundate cu vinurile patate, care pot proveni dintr-un amestec intamplator la prelucrare al strugurilor albi cu mici cantitati de struguri colorati sau cand vasele de vin rosu, dupa o conditionare si igienizare sumara, se folosesc pentru vinuri albe.
Strugurii, rodul a mii de soiuri de vita de vie cultivate pe areale intinse, in conditii pedoclimatice diferite dobandesc insusirile specifice soiurilor, influentate de arealul de cultura, conditiile meteorologice ale anului de recolta si de tehnologia de cultura a vitei de vie, prin vinificatie asigura realizarea unei palete largi de sortimente de vinuri.
Prelucrarea strugurilor pentru vin si operatiunile tehnologice de ingrijire si conditionare ale vinului de la formare pana la imbuteliere constituie activitatea de vinificatie, in care prelucrarea strugurilor se numeste vinificatie primara.
Vinificatia este ramura industriei alimentare, care foloseste in exclusivitate struguri ca materie prima. In urma prelucrarii strugurilor se poate obtine o gama larga de produse vitivinicole: must si produse pe baza de must, vinuri si produse pe baza de vin si alte produse rezultate in urma vinificarii.
Vinificatia, ca ramura prelucratoare, prin gradul mare de mecanizare si automatizare, constituie o piata de desfacere pentru industriile din amonte. Vinul este un produs biologic obtinut prin fermentatia alcoolica a mustului din struguri, care prin taria alcoolica relativ scazuta si prin compozitia chimica, reprezinta bautura alcoolica cea mai sanatoasa pentru organismul uman. Plinius cel Batran, vorbind despre calitatile vinului, afirma ca este intaritor si producator de sange, intretine sanatatea, ajuta digestia, odihneste stomacul, mareste pofta de mancare, alunga raceala, ajuta diureza si produce somn linistit. Baut cu moderatie, vinul intareste vederea si nervii, dar in cantitate prea mare acestea slabesc. El recomanda vinul ca remediu contra otravirilor cu ciuperci, cucuta, aconit, argint viu sau opiu, contra intepaturilor de paianjen si muscaturilor de serpi (Gotcu P., 1933, citat de Popa A., 1996). Louis Pasteur, parintele vinificatiei, a declarat vinul cea mai sanatoasa si mai nobila dintre bauturi, iar I. C. Teodorescu si colab. (1966) l-au prezentat ca o bautura aleasa, careia omul i-a ramas fidel, folosita cu masura, poate fi un tovaras bun, care ajuta, stimuleaza ...
1.Arsenie Horgos si colab.:Tehnologia Produselor Horticole Vol.III
Editura EUROSTAMPA Timisoara 2008
2.www.vinmoldova.md
3.www.vinuri.md
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
