Securitatea alimentară la nivel internațional

I. Delimitări conceptuale și definiții

”Securitatea alimentară” este un concept relativ recent, care s-a impus începând din anii 1970, având la principale cauze ale apariței / necesității elemente ca: (1) urbanizarea galopantă - a cărei consecință directă este depololarea așezărilor rurare; (2) suprapolularea unor părți ale planetei; (3) modificarea climei; (4) penuria de apă - dat fiind faptul că agricultura depinde de accesul la apă dulce; și nu în ultimul rând, (5) degradarea solurilor, în special prin folosirea intensivă a îngrășămintelor chimice. Totodată, a fost observat un fenomen de creștere, de multe ori artificială, a prețurilor la alimente, fenomen invers proporțional cu calitatea acestora în special din cauza industrializării masive a procedeelor de prelucrare a alimentelor, produsele în serie, folosirea pe scară largă a conservanților chimici, generalizarea produselor de tip fast-food toate acestea având deja un impact asupra sănătății locuitorilor chiar și în țările cu un climat economic dezvoltat.

Astfel, având ca punct de plecare o orientare inițial cantitativă / economică a abordat rapid și dimensiunea sănătății consumatorilor .

În timp, definiția conceptului în cauză a suferit o serie de modificări, astfel, conform „Declarației Mondiale asupra Nutriției" și a „Declarației asupra Securității Alimentare Mondiale", „securitatea alimentară există atunci când toți oamenii, în orice moment, au acces fizic și economic la alimente sigure și nutritive care îndeplinesc necesitățile de hrană ale organismului uman, pentru a duce o viață sănătoasă și activă” .

O altă abordare a aceluiași concept a definit ”starea de securitate alimentară a fost ca fiind o situație în care „toți oamenii beneficiază în permanență de acces fizic, social și economic la alimente suficiente, sigure și nutritive în vederea satisfacerii nevoilor și preferințelor lor alimentare pentru a putea duce o viață activă și sănătoasă” .

În general, se consideră că securitatea alimentară are trei componente principale distincte, care trebuie satisfăcute simultan:

- asigurarea disponibilităților alimentare îndestulătoare pentru consum;

- accesul efectiv al populatiei la achizitionarea de bunuri alimentare prin cererea solvabilă a populației;

- un sistem agroalimentar și o piață corespunzătoare a bunurilor deconsum alimentar (ofertă) precum si siguranța alimentelor care să permită o alimentație sănătoasă.

Pe lângă acestea, o a patra cerință este cea a stabilității celor trei dimensiuni în timp (chiar dacă aportul de hrană al unui individ este adecvat astăzi, acesta poate fi expus unei insecurități alimentare prin generarea unei deteriorări a statusului nutrițional dacă accesul la hrană este neadvecvat pentru o perioadă. Alte aspecte ce pot influența securitatea alimentară țin de condiții meteo nefavorabile, instabilitate politică sau factori economici - somaj, inflație).

Concomitent, ”siguranța alimentară” - componentă a securității alimentare este determinată obligatoriu de trei condiții pe care trebuie să le îndeplinească un produs neprelucrat, prelucrat parțial, prelucrat total sau nou creat:

- să aibă inocuitate, să fie salubru, să nu pună în pericol organismul uman, respectiv consumatorul normal și sănătos.

- să aibă valoare nutritivă și energetică.

- nutrienții alimentari să fie disponibili pentru organism.

În linii mari, securitatea alimentară înseamnă „accesul de către toate persoanele la o cantitate suficientă de hrană pentru un stil de viață activ, sănătos”. Acest aspect presupune atât existența hranei cât și disponibilitatea populației de a accesa aceste rezerve de hrană. La un nivel agregat, un stat ar trebui să obțină din producție proprie și import suficientă hrană pentru a îndeplini cerințele nutritive ale populației sale.

În gerelal principalele componente ale încercării de asigurare a securității alimentare la nivel mondial (dat fiind faptul că la nivel național discutămde elemente de speficitate detaliate) sunt: (1) combaterea foametei, prin asigurarea unui echilimbru în accesul și utilizarea alimentelor și (2) utilizarea pe scară largă sau interzicerea produselor modificate genetic o problemă din ce în ce mai dezbătută la nivel internațional date fiind posibilele riscuri ce ar putea deriva din consumul pe scară largă al acestora.

1. Amani, H.K.R. et al, „Effects of market liberalisation of food security in Tanzania” în M. Rukuni și R.H. Bernsten, Southern Africa: Food Security Policy Options, Proceedings of the Third Annual Conference on Food Security Research in Southern Africa, 1-5 Noiembrie 1987;

2. An Introduction to the Basic Concepts of Food Security, EC - FAO Food Security Programme, 2008 disponibil la http://www.fao.org/docrep/013/al936e/al936e00.pdf, accesat la 17.07.2015;

3. Bulgaru, Mircea, Dreptul de a manca: disparitati modiale si realitati romanesti, Editura Economica, 1996, București;

4. Conferințele Organizația Mondială a Sănătății și Organizația pentru Agricultură și Alimentație 1992 și respectiv 1996 disponibil pe http://www.fao.org/docrep/v7700t/v7700t04.htm, accesat la 18.07.2015;

5. Damery, Phil, D’Adamo, Nikki, Graham, Mike, Hoffman, Mathew, Riedl, Jessica, The Debate on Labeling Genetically Modified Food, Iowa State University;

6. Declarația de la Roma privind securitatea alimentară mondială și Planul de acțiune al summitului privind alimentația la nivelmondial. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), 1996. Disponibil la http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/cont/dv/eca_sr12012_/eca_sr12012_ro.pdf, accesat la 18.07.2015;

7. Definiția Băncii Mondiale, 1986 disponibilă la http://carta.milano.it/wp-content/uploads/2015/04/Romanian_version_Milan_Charter.pdf, accesat la 18.07.2015;

8. Directiva 2001/18/EC referitoare la Diseminarea deliberată a OMG-urilor;

9. Fridovich-Keil Judith L., Genetically modified organism, Enciclopedia Britannica;

10. Govt defers promulgation of ordinance on Food Security Bill". Times of India. June 13, 2013.disponibil pe http://www.oici.org/programs/food-security-agriculture/?gclid=CLTI1ZON5cYCFSfHtAodYbEGSA, accesat la 18.07.2015;

11. Herbert, Marta, What Is Genetically Modified Food, disponibil pe Internet la adresa https://wiki.brown.edu/confluence/download/attachments/31602/whatisgefood.pdf?version=1. accesat la 17.07.2015;

12. http://knowgenetics.org/transgenic-organisms/ accesat la 17.07.2015;

13. http://mccollum.house.gov/global-food-security-act-2013, accesat la 18.07.2015;

14. http://www.dcnews.ro/supermarketurile-obligate-sa-doneze-alimentele-inainte-de-expirare-legea-va-fi-o-bomba-aruncata-pe-pia-a_476084.html, accesat la 18.07.2015

15. http://www.endfoodwastenow.org/index.php/resources/facts, accesat la 18.07.2015;

16. http://www.europalibera.org/content/article/24488854.html, accesat la 18.07.2015

17. http://www.fao.org/about/what-we-do/so1/en/, accesat la 18.07.2015;

18. http://www.feedthefuture.gov/, accesat la 18.07.2015;

19. http://www.imparte.ro/Ajutor/Asistenta-sociala/Malnutritia-o-problema-globala-344.html

20. http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_Romania/ accesat la 17.07.2015;

21. http://www.usaid.gov/what-we-do/agriculture-and-food-security/increasing-food-security-through-feed-future, accesat la 18.07.2015;

22. https://en.wikipedia.org/wiki/National_Food_Security_Act,_2013, accesat la 16.07.2015

23. https://prezi.com/5cokox4wbr2a/securitatea-alimentara/, accesat la 18.07.2015;

24. https://prezi.com/m3mcs_jx0o1-/securitate-si-siguranta-alimentara/, accesat la 18.07.2015;

25. Hunger Statistics, disponibil pe Internet la adresa https://www.wfp.org/hunger/stats, accesat la 17.07.2015;

26. InfOMG, disponibil pe Internet la adresa www.infomg.ro, accesat la 17.07.2015;

27. Lin, Doris, Arguments For and Against Genetically Modified Organisms, disponibil pe Internet la adresa http://animalrights.about.com/od/animalsusedforfood/a/Arguments-For-And-Against-Genetically-Modified-Organisms.htm, accesat la 17.07.2015;

28. Mercalo, How Monoculture Threatens the Future of Food, disponibil pe Internet la adresa http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2013/01/01/bees-dying-from-chemical-agriculture.aspx, accesat la 17.07.2015;

29. Revista Your World, Volume 10, Issue No. 1, Genetically Modified Food Crops.