Salcia energetică

CUVINTE CHEIE: energie, regenerabil , resurse, ecologic, cost mic.

INTRODUCERE

Una dintre cele mai actuale probleme ale erei noastre o reprezintă dispariţia accentuată a resurselor de energii clasice, precum şi poluarea extrem de ridicată a naturii, determinată de arderea acestora.

O mulţime de cercetători s-au ocupat de-a lungul deceniilor trecute (şi se ocupă neschimbat, până în ziua de astăzi) de descoperirea diferitelor surse de energii regenerabile, precum şi de exploatarea lor cât mai ecologică şi economică. Misiunea lor nu este una uşoară: substituirea gazelor naturale şi a petrolului – cunoscute după valoarea lor energetică ridicată – cu ceva nou, caracterizat însă de parametrii mult mai „verzi”.

Specialiştii au căzut de acord, că noile resurse de energii trebuie să reprezinte o soluţie ieftină, practică şi ale căror regenerare nu trebuie să polueze mediul înconjurător. Pornind de la acest aspect, un grup de cercetători suedezi şi-au îndreptat atenţia spre direcţia produselor silvice, căutând înlocuitori pentru purtătorii de energii fosili. După decenii întregi de cercetări ale diferitelor specii de salcii s-a ajuns la rezultate remarcabile, după care, de la începutul anilor 70, în Suedia s-a trecut la cultivarea pe terenuri agricole a soiurilor de salcii energetice.

În procesul de cercetare s-a urmărit:

- Creşterea rapidă

- Puterea calorică ridicată

- Rezistenţa la boli şi intemperii

- Costuri scăzute

Rezultatele cercetărilor au confirmat aşteptările, obţinându-se soiuri cu o creştere de 3-3,5 cm/zi în timpul perioadei de vegetaţie. Puterea calorică a produselor fabricate din salcia energetică, este de 4.600-4.900 kcal/kg, iar rezistenţa la intemperii si boli este deosebită. În baza rezultatelor obţinute, cercetătorii au înregistrat până in prezent 18 soiuri de salcie energetică şi au vândut licenţa în 14 ţări europene, dintre care şi în România.

Caracteristica cea mai importantă pentru care a câştigat teren în cultivarea ei în ultimii ani (Suedia peste 50.000 ha, Ungaria peste 2.000 ha, Polonia, ţările Baltice etc.) este cea de creştere rapidă atât în lungimea lujerelor cât şi în volum, dar pe lângă acest avantaj mai putem enumera o serie de alte avantaje , motiv pentru care în ultimii 3-4 ani a intrat în atenţia mai multor specialişti agricoli din diferite ţări , a fost nominalizată într-o poziţie fruntaşă şi în UE, unde s-a luat hotărârea de a fi subvenţionată ca plantă energetică.

Condiţii climato-edafice

Salciile energetice sunt foarte rezistente la diferite condiţii climatice.

Prima dată în Europa s-a răspândit în Suedia şi ţările Baltice, în condiţii climatice specifice zonei.

Rezultatele după trei ani de experienţă din Ungaria arată că salcia s-a comportat foarte bine şi pe solul nisipos şi la călduri mult mai ridicate, obţinăndu-se o recoltă mai mare cu 45% (cca. 60 to/ha în Ungaria, faţă de 40-45 to/ha în Suedia).

Cele de mai sus ne duc la concluzia că pe teritoriul României există toate condiţiile propice pentru cultivarea ei (în albii ale râurilor, zone înundabile neutilizate).

Edafic condiţiile optime sunt asigurate de alimentarea cu apă freatică ori din precipitaţii din abundenţă, pe soluri aluvionare cu pH 5,5-6,5, dar rezistă şi pe steril cu pH 3,5-10,0 însă cu producţie de biomasă mai redusă.

STUDIU

1. Infiintarea Culturii

Fig.1 Fig.2 Fig.3 ”Salcia Energetica”

1.1 Alegerea Locului

Este important, ca în limita posibilităților, distanța între utilizator si plantație să fie

cât mai mică. Este recomandat ca într-un loc să fie plantații de min. 5 ha. Cele de mai sus asigură un cost redus pentru tocătura de salix.

Recolta rezultată este în funcție de calitatea solului. Cele mai bune sunt terenurile argiloase, dar sunt bune si terenuri nisipoase dacă se poate asigura umiditatea necesară.

Salixul creste foarte bine pe terenurile cu înmlăstinare permanentă sau periodică având o capacitate de evapotranspirație de 15-20 litrii apă/zi/m².

În cazul în care plantația se realizează în zone cu temperaturi reduse (posibile înghețuri) atunci trebuie alese soiuri rezistente la îngheț.

Este recomandat utilizarea terenurilor plane, în vederea mecanizării recoltării.

O problemă importantă la alegerea locului este ca drumurile de acces să fie

practicabile iarna (în timpul recoltării).