Metode de altoire în pomicultură

Previzualizare referat:

Extras din referat:

ARGUMENT

Pozitia geografica si clima tarii noastre au oferit dintotdeauna conditii deosebit de favorabile pentru cultura pomilor si arbustilor fructiferi. Despre aceasta indeletnicire a stramosilor nostrii stau marturie descoperirile facute cu 5-6 secole in urma , la Topalu (Dobrogea) si Cioclovina (Hunedoara), precum si unele documente scrise, ramase pe vremea domnitorilor romani ( Dan I si Mircea cel Batran). In aceste insemnari , cronicarii vremii si vizitatorii straini ne amintesc de existenta padurilor intinse de pomi roditori din Tara Romaneasca si Moldova si despre satele in care oamenii traiau indeajuns, de pe urma veniturilor dobandite din pomete . Sunt atribuite, de asemenea, cuvinte de lauda merelor Domnesti, perjelor si piersicilor moldovenesti care erau neintrecute in aroma si gust.

Cu mai bine de 5-6 decenii in urma , in tara noastra se mai puteau admira inca, cu deplina satisfactie, intinsele livezi de prun din Tara Hategului si de pe vaile Buzaului si Teleajenului , care cu multi ani in urma duceau faima tarii noastre pana in hat-departe,cu prune lojnite , palinca sau tuica de Valeni.

Dar cu toate aceste peisaje pomicole din zonele colinare si de la campie aveau sa dispara pentru totdeauna o data cu cooperativizarea agriculturii . In urma defrisarii livezilor traditionale au fost infiintate masiv plantatii de mar , prun , cires si visin, adeseori pe terenuri cu pante abrupte si secetoase sau pasuni sarace si excesiv de umede . Drept urmare , mii de hectare de livezi tinere s-au uscat inainte de a incepe sa produca , iar multe din cele ramase neingrijite au fost decimate in scurta vreme de boli si daunatori.

In zonele submontane scapate de sub incidenta colectivizarii, unde localnicii au ramas pe pamantul strabunilor lor, au fost infiintate de-a lungul vremii adevarate microferme de mar si de prun , care le-au asigurat indeasjuns veniturile necesare pentru intretinerea familiilor lor . Harnicia si inteligenta acestor oameni parca nascuti pomicultori aveau sa creeze , chiar inainte de revolutie ( 1989) , primii fermieri particulari si primii milionari ai tarii. Se cuvine sa amintim ca pe bunii gospodari din comunele : Voinesti, Candesti, Malul cu Flori di Gemenea din judetul Dambovita .

Pentru obtinerea unor productii economice si competitive , specialistii fermieri trebuie sa posede suficiente cunostinte de marketing, zonare si microzonare a culturilor pomicole si tehnologiile performante de ultima ora.

Pomicultorii debutanti angajati sa produca fructe pentru asigurarea veniturilor necesare existentei familiilor trebuie sa-si insuseasca mai intai indicatorii morfologici de recunoastere pe teren a speciilor , soiurilor si portaltoilor folositi in zona si sa faca dovada ca au notiunile generale despre formarea si evolutia ramurilor de rod , constructia coroanelor si intretinerea pomilor .

Pomicultorii amatori care doresc sa infiinteze plantatii de agrement in vederea schimbarii peisajului din propria gradina si realizarii unui climat de relaxare si buna dispozitie trebuie sa isi aleaga cat mai bine speciile si soiurile care se conduc mai usor in forme artistice si sa-si insuseasca tehnicile de dirijare a pomilor plantati pe spatii reduse.

Toti acesti cultivatori , atestati si neatestati , au datoria sa cunoasca si sa aplice in cultura tehnologii moderne si eficiente si sa foloseasca un management pentru obtinerea unor rezultate economice la nivelul tarilor cu pomicultura dezvoltata . In felul acesta , productia de fructe de 952 000 tone realizata in anul 2000 , va trebui sa creasca intr-un ritm mai alert, depasind astfel nivelul maxim de productie din anul 1979 – 1 805 800 tone fructe.

Capitolul I

METODE DE ALTOIRE FOLOSITE IN POMICULTURA

In pomicultura sunt cunoscute doua metode de inmultire a pomilor si arbustilor fructiferi: inmultirea sexuata si inmultirea vegetativa. Se inmultesc sexuat populatiile locale de nuc si castan comestibil,iar pe cale vegetativa-toate speciile si soiurile cultivate.

Plantele inmultite pe cale vegetativa isi pastreaza in totalitate insusirile ereditare dobandite de-a lungul timpului.

1.1.Altoirea

Altoirea este o metoda de inmultire si de promovare a soiurilor valoroase de pomi,de innobilare a speciilor pomicole spontane(mar paduret,par paduret,mahaleb etc.) si semicultivate(zarzar,corcodus,etc.) si de schimbare a sortimentului de soiuri invechit ale caror fructe nu mai corespund solicitarilor consumatorilor.

In pomicultura, altoirea este considerata o tehnica de lucru a chirurgiei vegetale prin care doi parteneri(altoiul si portaltoiul) vin in contact,se accepta reciproc si convietuiesc multa vreme ca o entitate pomicola noua.

Cand intre acesti parteneri apar unele nepotriviri si ranile se vindeca greu si incomplet,exista riscul ca pomii sa se usuce inca din primii ani de convietuire. Uneori,insa, uscarea se produce lent, dar progresiv, recoltele de fructe fiind nesemnicative si de calitate slaba.

Aceste forme de manifestare a incompabilitatii la altoire (partiala sau totala) intre altoi si portaltoi trebuie cunoscute din timp si evitate chiar de la alegerea partenerilor,pentru a nu se inregistra in livezile tinere un numar mare de goluri

1.2.Alegerea soiului si portaltoiului

Dupa stabilirea tipului de plantatie, in zona de cultura cunoscuta, pomicultorii isi aleg soiurile cerute pe piata de fructe si portaltoii cu cele mai bune insusiri. Pentru livezile de pomi cu densitate mica se aleg soiuri valoroase, viguroase si rezistente la boli, care formeaza coroane ample si cu schelet puternic pt a rezista incarcaturii mari de fructe. In livezile moderne (intensive si superintensive) se folosesc soiuri de vigoare mijlocie si mica, precoce si foarte productive, pretabile pentru intensivizare.

In zonele sudice, unde pomii pornesc in vegetatie mai devreme, se recomanda soiuri timpurii de prun, cais, piersic, cires, mar si capsun, ale caror fructe se valorifica mai usor pe piata libera si la preturi ridicate.

In zonele montane se planteaza soiuri de mar, par si arbusti fructiferi cu maturare timpurie a fructelor, deoarece perioada de vegetatie este mai scurta decat in zonele colinare si de campie.

Terasele Dunarii, Dobrogea si Campia de Vest a tarii vor fi principalele zone care vor furniza cantitati mari de piersici, caise, migdale si capsuni. Pentru ca productia de fructe sa fie constanta si performanta, pentru fiecare soi de baza se stabilesc 1-2 polenizari, verificati zona, cu polen fertil si cu aceiasi epoca de inflorire si maturare a fructelor.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Metode de Altoire in Pomicultura.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
18 pagini
Imagini extrase:
18 imagini
Nr cuvinte:
4 273 cuvinte
Nr caractere:
23 708 caractere
Marime:
595.79KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Agronomie
Predat:
la facultate
Materie:
Agronomie
Sus!